CSM blochează nemotivat, de ani de zile, organismul care anchetează corupția magistraților

Care nu poate fi investigată pentru că biroul din Parchetul General, care ar trebui să ancheteze faptele de corupție ale magistraților, este blocat de ani de zile, fără niciun temei, chiar de către instituția care reprezintă interesele magistraților: Consiliul Superior al Magistraturii.

Citește și: CSM crede că pensiile speciale sunt prea mici: „Un judecător debutant ia salariu 3.500€. Puțin”

CSM blochează de ani de zile un birou de procurori care ar trebui să ancheteze faptele de corupție ale magistraților

Într-una dintre clădirile guvernamentale în stil ceaușist, construite în fața Casei Poporului, își are sediul un birou aerisit, unde trei procurori anchetează posibilele fapte de corupție ale miilor de magistrați. Activitatea acestuia este blocată de ani de zile, chiar de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), instituția care reprezintă interesele magistraților.

Plenul CSM refuză să mărească numărul de procurori și îi respinge pe capete pe toți procurorii care se înscriu să facă parte din Biroul de Anchete Speciale. Miza: demararea unor anchete privind faptele de corupție ale magistraților, după ce suspiciunile au explodat și sute de infractori au scăpat de pedepse prin decizii extrem de controversate.

“Până în 2024, înscrierea în procedura de desemnare de la CSM în cadrul acestui birou era pe bază de voluntariat. Pentru că CSM i-a respins pe majoritatea celor care s-au prezentat și nici nu are nici obligația motivării, ne-am trezit că nu a mai vrut nimeni să se înscrie. Asa că, anul trecut, am modificat Legea 49/2022 și am dat posibilitatea Parchetului General să trimita el din oficiu la CSM numele procurorilor în vederea desemnării.

Citește și: Șefa CSM a scris la UE ca pensiile speciale să nu fie tăiate. O așteaptă o pensie de 30.000 lei

Procedura e însă aceeași, Plenul CSM decide și nu are obligația de a-si motiva decizia. Iar rezultatele nu sunt mai bune decât cele de până acum. CSM ne blochează și acum activitatea acestui birou”, au declarat pentru Newsweek România, surse din Parchetul General.

CSM blochează nemotivat, de ani de zile, organismul care anchetează corupția magistraților

În schimb, judecătorii din CSM nu pun niciun fel de bețe în roate Inspecției Judiciare, din același organism, pe care o folosesc pentru a reduce la tăcere orice magistrat care nu se supune politicii afișate de actuala conducere a magistraților. Judecătorii Inspecției Judiciare își au sediul în clădirea de sticlă a CSM, neafișând niciodată vreo minimă independență față de politica șefilor Justiției.

Situația generează multă frustrare în rândul procurorilor care nu doresc să-și treacă în CV o bilă neagră din cauza unei respingeri la un concurs, motiv pentru care nu se mai înscriu la procedură. Așa că biroul rămâne mult subdimensionat, cu doar patru procurori, cu tot cu șef, din cei 12 câți sunt prevăzuți în lege.

Conform informațiilor Newsweek România, la ultimul concurs, plenul CSM a respins trei din patru procurori, dintre care nume grele.

Trei procurori anchetează posibilele fapte de corupție ale miilor de judecători

Astfel, i-a respins pe Stan Rareș, șeful de la Biroul de Urmărire Penală, Ștefan Bălănescu, șeful de la Biroul Infracțiuni Economice, și Viorel Postică, șeful de la Biroul Infracțiuni de Corupție. Toți sunt procurori șefi în Parchetul General. Singurul admis a fost Marius Iacob, fost procuror șef în cadrul DNA.

Citește și: Război total pe pensiile speciale de 25.000 lei. Magistrații îl amenință pe Bolojan că îl duc la CCR

Deputatul USR, Alexandru Dimitriu, fost secretar de stat în Ministerul Justiției, a confirmat pentru Newsweek România această situație, afirmând că a fost luată în discuția coaliției de guvernare însă PSD a respins orice reformă: “Au fost discuții în cadrul coaliției de guvernare pe marginea acestui subiect însă nu s-a ajuns la nici o concluzie pentru că PSD s-a opus oricărei modificări care să dea drumul activității acestui birou. Sperăm să se liniștească coaliția ca să putem împinge. Am hotărât să nu punem lucruri care pot dinamita coaliția care oricum are duritatea unui porțelan“.

Situația discutată în Coaliția de guvernământ. PSD s-a opus

Situația este vag cunoscută și abordată la nivelul celor celor două comisii juridice din cadrul celor două camere ale Parlamentului. Șeful comisiei de profil din Senat, Ion Cristinel Rujan, PSD, ne-a dat un răspuns lipsit de orice fel de implicare în timp ce cel de la Camera Deputaților nu a răspuns întrebărilor Newsweek România. 

El susține că nu are nici un drept să se implice în activitatea biroului din Parchetul General din cauza separației puterilor în stat: “Exercitarea de către comisiile parlamentare a unei analize asupra activitățiii Biroului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ar depăși limitele competențelor conferite de lege și ar contraveni principiului constituțional al separației puterilor în stat “.

Newsweek România a cerut răspunsuri simple de la șeful comisiei juridice legate doar de activitatea acestui birou de anchetare a faptelor de corupție ale magistraților, de amploarea acestui fenomen în rândul acestui corp profesional și alte aspecte care țin de cooperarea loială a puterilor statului.

Vicepreședintele acestei comisii, Simona Spătaru, USR, nu s-a ascuns sub “fustele“ unor false argumente juridice: “Nu am identificat la nivelul președintelui comisiei juridice din Senat demersuri menite să îmbunătățească activitatea acestui birou. (...) USR a propus (cand s-au dezbatut actualele legi ale justitiei in Parlament) ca infracțiunile de corupție săvarsite de magistrati să fie anchetate de DNA, întrucât nu se justifică o competență specială în privința acestei categorii profesionale“.

CSM tace. Și face după bunul plac

Nici CSM nu a furnizat nici un fel de răspuns la întrebările Newsweek România legate de motivele pentru care blochează de ani de zile activitatea singurului organism care ar trebui să investigheze faptele de corupție ale magistraților, cum apreciază că a evoluat fenomenul corupției în rândul magistraților în ultimii ani, dacă reducerea acestui organism de la nivelul de serviciu la cel de birou are legătură cu scăderea fenomenului corupției în rândul magistraților sau mai degrabă cu o piedică pentru a ancheta acest fenoment etc

Dacă ne va răspunde îi vom publica răspunsurile.

Cazuri celebre de corupție ale magistraților

Cazurile de magistrați anchetați și trimiși în judecată pentru fapte de corupție s-au redus dramatic în ultimii ani în mod paradoxal pentru că deciziile controversate care curg dinspre instanțelede judecată au explodat.

Conform datelor DNA, când investigarea magistraților s-a aflat în subordinea acestui parchet 2002-2018, au fost trimiși “în judecată 161 de magistrați (76 de procurori și 85 de judecători), iar în aceeași perioadă au fost condamnați 100 de magistrați (47 de procurori, 52 de judecători și 1 magistrat asistent). Precizăm că, unele cauze în care D.N.A. a dispus trimiterea în judecată a unor magistrați se află în continuare în diferite faze de judecată”.

Au fost cazuri celebre ale unei judecătoare care lua mită de la infractori și se droga cu aceștia, a unei alte judecătoare care nu putea justifica o sumă imensă de 30 de milioane de lei din propriul cont bancar, ale unor judecătoare care își șușoteau mita în lift, al unui alt judecător care trăgea apa la toaletă când vorbea de mită etc Brusc, peste noapte cazuri de acest fel au dispărut dar au apărut cazuri de judecători ”neascultători” care sunt eliminați din magistratură pentru opiniile personale cu ajutorul Inspecției Judiciare din CSM.

Acum, zvonuri legate de faptul că soția unui procuror din Constanța, care s-ar plimba cu o mașină de ultra lux Lamborghini Urus, nu ajuns să fie investigate deoarece chiar CSM sabotează de ani de zile anchetarea faptelor de corupție comise de magistrați.