Preşedintele interimar Ilie Bolojan a promulgat vineri o lege care introduce sancțiuni drastice pentru persoanele condamnate ce încearcă să se sustragă executării pedepsei.
Actul normativ, adoptat de Camera Deputaților în noiembrie 2023, redefinește fuga de la executarea pedepsei ca evadare, ceea ce atrage pedepse mai severe pentru cei care nu se prezintă la Poliție în termen de șapte zile de la decizia definitivă a instanței.
Bolojan: Legea fugarilor promulgată! Condamnații ce nu se predau la timp riscă ani grei de detenție
Noile sancțiuni pentru condamnații care fug de executarea pedepsei
Această modificare legislativă are scopul de a combate tentativa condamnaților de a evita închisoarea prin diverse metode, inclusiv prin manipularea condițiilor de detenție sau ignorarea obligațiilor legale.
"Evadarea din starea legală de reţinere sau de deţinere se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârşită prin folosire de violenţe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi."
Citește și Bolojan vrea mai multe femei la conducere: ”Politica românească are nevoie de empatia și grija lor!”
De asemenea, legea clarifică situațiile care sunt considerate evadare:
"Neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de detenție, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate."
"Părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă aflat în exteriorul locului de detenție."
"Încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligației de a nu părăsi imobilul sau nerespectarea itinerariului ori condițiilor de deplasare stabilite potrivit legii."
"Se consideră evadare şi fapta persoanei condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliţie în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei."
Legea „fugarilor” și contestarea sa la CCR
Camera Deputaților a adoptat această lege în noiembrie 2023, în calitate de for decizional. Cu toate acestea, Înalta Curte de Casație și Justiție a contestat actul normativ la Curtea Constituțională, sub denumirea de „Legea fugarilor”, susținând că acesta ridică probleme de constituționalitate.
Citeșet și Ilie Bolojan, verdict clar: Riscul extinderii războiului din Ucraina este unul foarte scăzut
După mai multe amânări, în octombrie 2024, CCR a respins sesizarea ICCJ, stabilind că legea este constituțională. Astfel, după luni de dezbateri și opoziții, actul normativ a fost promulgat, consolidând legislația penală în ceea ce privește executarea pedepselor privative de libertate.
Această lege marchează un pas important în întărirea disciplinei judiciare și în reducerea numărului condamnaților care încearcă să evite pedeapsa, aducând un cadru legal mai strict pentru combaterea acestui fenomen.
