În guvernul Bolojan a fost numit are primul ministru de etnie romă din istoria țării noastre, dar și a Uniunii Europene. Dar Țările Române au cunoscut de-a lungul timpului chiar și un domnitor rom, contemporan cu Mihai Viteazul, care a domnit vreme de câteva luni în Moldova.
România are primul ministru de etnie romă din istoria UE. Cine a fost unicul domnitor rom al țării?
Numirea social-democratului Petre-Florin Manole în funcția de ministru al Muncii în guvernul Bolojan reprezintă o premieră atât pentru țara noastră, cât și pentru Uniunea Europeană.
„Manole este prima persoană de etnie romă care ocupă o funcție de acest rang în istoria României și, de asemenea, în întreaga UE.
Doar Macedonia de Nord a numit anterior un rom în funcție înaltă, dar a fost o numire aproape simbolică, fără atribuții reale”, scrie ziarul spaniol El Pais, citat de digi24.ro.
Citește și: Când va intra în vigoare o nouă lege a salarizării. Ministrul Muncii a anunțat
La 41 de ani, Florin Manole este prima persoană care a ajuns într-o asemenea poziție asumându-și totodată apartenența la minoritatea etnică romă.
În istoria Țărilor Române există un personaj insolit: singurul domnitor rom din principate.
E vorba de Ștefan Răzvan, contemporan cu Mihai Viteazu și voievod al Moldovei vreme de doar 8 luni în perioada aprilie - decembrie 1595.
Nu i se cunoaște data exactă a nașterii, dar de știe că era fiul unui rom musulman - care emigrase către Moldova din Imperiul Otoman - și al unei moldovence.
Ștefan Răzvan a luptat alături de Mihai Viteazul în bătălia de la Giurgiu contra otomanilor din octombrie 1595 - Foto: arhiva
Statutul de cetăţean otoman l-a salvat pe tatăl lui Ştefan, iar mai târziu pe însuşi Ştefan, de a fi aservit, deoarece la vremea respectivă, în Ţara Românească şi Moldova toţi romii erau robi pe pământurile boierești ori mănăstirești, potrivit rador.ro.
Despre viitorul domnitor se știe că a intrat de tânăr ca soldat în armata polonă, considerată la acea vreme armata cu cea mai puternică cavalerie din Europa.
El a deprins meșteșugul armelor, dovedind curaj și iscusință pe câmpul de luptă, astfel că Ștefan Báthory, regele Poloniei, l-a avansat de la simplu soldat la cele mai înalte trepte militare în urma războaielor cu muscalii, adică rușii.
Înainte de a accede la tron a ajuns chiar comandantul gărzii lui Aron Vodă al Moldovei și a primit titlul de hatman.
Ștefan Răzvan, unicul voievod de etnie romă al Moldovei
Dar, în Moldova, domnia lui Aron Vodă, poreclit și „Tiranul”, devenea tot mai apăsătoare și nemulțumitoare prin taxele tot mai mari pe care le impunea populației, dar și politica de vasalitate față de otomani.
Cronicile spun că domnul prăda țara, că agenții care strângeau dările erau însoțiți de turci și în cele din urmă a dat ordin „să se ia de la tot omul câte un bou iar pentru cei care nu aveau să se ia de la alții”.
Citește și: Ministrul muncii anunță dacă sunt probleme cu plata pensiilor. „Emoții există”
În acest context, Principele Transilvaniei, Sigismund Báthory, în calitatea sa de suzeran, l-a înlocuit, pe Aron Vodă cu Ştefan Răzvan, în aprilie 1595.
Acest lucru a nemulţumit extrem de mult Polonia, care nu putea accepta intrarea Moldovei în sfera de influenţă a Imperiului Habsburgic.
În această situaţie, cancelarul polon, Jan Zamoyski, a hotărât să încerce înlocuirea lui Ștefan cu un domn fidel Poloniei, lucru ce avea să-i reușească spre finalul aceluiași an.
Dar, până atunci, odată ajuns pe scaunul domnesc, Ștefan Răzvan se alătură alienței creștine antiotomane și luptă alături de armatele lui Miahi Viteazul și Sigismund Báthory în bătălia de la Giurgiu, desfășurată între 15-20 octombrie 1595, în urma căreia turcii au fost aruncați peste Dunăre, scrie cncr.gov.ro.
În schimb, profitând de absența lui de la Suceava, polonezii invadează Moldova și îl instalează domn pe Ieremia Movilă, un înverșunat dușman al lui Mihai Viteazul, dar și al luptei antiotomane.
Întors de pe câmpul de luptă de la Giurgiu, Ștefan Răzvan s-a îndreptat către Moldova, încercând să recupereze Cetatea de Scaun.
În aceste condiții are loc bătalia de la Areni, de lângă Suceava, la 3 decembrie 1595, pe care Ştefan Răzvan o pierde, apoi este omorât prin decapitare la ordinul lui Ieremia Movilă.
Citește și: Bătălia uitată a lui Mihai Viteazul. A adus prima unire a celor trei Țări Române. De ce e ignorată?
Un sugestiv portret al personalității, dar și al tragismului destinului său i-a fost făcut de marele revoluționar pașoptist Nicolae Băleascu, în lucrarea „Românii supt Mihai Voievod Viteazul”.
Dar popularitatea lui Ștefan Răzvan Voievod avea să vină odată cu opera dramatică „Răzvan şi Vidra”, scrisă de Bogdan Petriceicu Haşdeu și publicată în anul 1867.
Pornind de la câteva adevăruri istorice, dar mult idealizate și reintepretate, drama îl are ca personaj principal pe Ştefan Răzvan, alături de care se află Vidra, soția acestuia, pe numele ei Maria și are ca temă exaltarea trecutului glorios și criticarea prezentului decăzut.
În ciuda fanteziilor istorice la care a apelat BP Hașdeu, opera l-a scos din uitate pe singurul voievod rom din istoria Țărilor Române și l-a redat marelui public.
