Nicolae și Elena Ceaușescu erau tineri uteciști la 1 mai 1939. 50 de ani mai târziu, în 1989, propaganda comunistă, pentru a le atribui meritele organizării unui așa-zis miting antifascist și antirăzboi de la acea dată, au falsificat grosolan o fotografie a vremii cu mulțimea care era prezentă, de fapt, pentru a-l saluta, inclusiv prin salutul legionar, pe regele Carol al II-lea, care-și instaurase din februarie 1938 regimul său autoritar.
Nicolae și Elena Ceaușescu, la mitingul din 1 mai 1939. Cel mai mare trucaj din istoria comunismului
Dacă ar fi avut la dispoziție tehnologiile de astăzi, propaganda comunistă ar fi făcut, cu siguranță, mistificări incredibile despre „viața și activitatea” de ilegalist a lui Nicolae Ceaușescu, precum și a soției sale, Elena.
Dar cum m9ijloacele tehnice erau încă rudimentare în 1989, tot ce s-a putut realiza a fost un fake, un fals grosolan al unei fotografii de la manifestația de 1 mai 1939, una în care cei doi soți Ceaușescu apăreau cu capetele lipite „ca nuca-n perete” pe fondul mulțimii chipurilor participanților reali de la acel eveniment.
În perioada comunistă, s-a pus un accent deosebit pe trecutul „revoluționar” al liderilor PCR. Cum Ceaușescu, „cel mai iubit fiu al poporului” și „eou între eroii neamului”, nu stătea prea bine la acest capitol, perioada de ilegalitate a fost „îmbogățită” cu diferite acțiuni marcante.
Una dintre acestea a fost „implicarea” lui Nicolae și a Elenei Ceaușescu in demonstrația din Capitală, din 1 mai 1939, la care, in fapt, aceștia nu au participat.
Mai ales că nici vorbă ca manifestația să fi fost organizată de Partidul Comunist din România (PCdR), titulatura de atunci a formațiunii scoasă în afara legii.
Citește și: De ce era poreclită Elena Ceaușescu, în tinerețe, „Păsărica”? Isabel Peron, femeia care a inspirat-o
Dar, ulterior, după ce comuniștii au preluat puterea, s-a lansat ideea că și ei au contribuit la organizarea evenimentului, pentru ca, în final, propaganda comunistă să o prezinte de-a dreptul ca una din marile realizări ale PCR din perioada de ilegalitate și dictatură carlistă.
Mai mult, potrivit presei comuniste, cel mai important rol în organizarea mitingului l-ar fi avut însuși Ceaușescu, pe atunci în vârstă de 21 de ani, care ieşise de câteva luni de la închisoarea Doftana, unde executase o sentință de 2 ani și jumătate pentru acțiuni subversive și ultraj.
Fotografia trucată în care capetele lui Nicolae și Elena Ceaușescu (înconjurate cu roșu) apar în mulțimea participanților la evenimentul din 1 mai 1939 din București - Foto: arhiva
Caracterul comunist al demonstraţiei de la 1 mai 1939, precum şi rolul organizator al lui Nicolae Ceauşescu au fost o invenţie a propagandei ceaușiste de la un capăt la altul. Dar de aici și necesitatea introducerii celor doi Ceaușești printre manifestanți.
Ideea a fost pusă în practică și fotografia a fost publicată în presă în 1989, când se împlineau 100 de ani de la prima manifestație de 1 mai și 50 de ani de la acțiunea din 1939, conform istoricului Lavinia Betea, citată de romania-actualități.ro.
Astfel, în grupul demonstranților, a fost plasat chipul lui Nicolae Ceaușescu, luat de pe o legitimație UTM. După cum se poate observa, capul are o poziție nefirească, privind în faţă, în timp ce restul oamenilor se uită în dreapta lor.
Nicolae și Elena Ceaușescu s-au cunoscut în 1939
Pentru Elena Ceaușescu, s-a ales imaginea de la concursul „Miss Munca”, purtând o rochie cu buline și volane, din care s-a folosit doar capul.
Deoarece nu părea veridic să figureze în mulțime numai ei doi dintre comuniștii timpului, în imagine a fost introdus și chipul lui Constantin David, ilegalist, executat de legionari la Jilava în 1940, imediat sub cel al lui Nicolae Ceaușescu, conform amintiridin comunism.wordpress.com.
În ciuda poziției nefirești a capetelor celor doi Ceaușești în mulțimea de oameni, nimeni n-a îndrăznit să conteste, la acea vreme, „autenticitatea” prezenței acestora la miting.
Adevărul era, însă, cu totul altul. Manifestaţia cu pricina a fost un „cadou” oferit de Ministerul Muncii condus de filosoful și sociologul Mihai Ralea, regelui Carol al II-lea.
Citește și: VIDEO 22 decembrie 1989, sfârșitul lui Ceaușescu. De ce a fugit cuplul dictatorial spre Târgoviște?
În februarie 1938, acesta instaurase un regim autoritar unii istorici l-au numit direct „dictatură regală” - în care desfiinţase toate instituţiile statului de tip pluralist: partidele, asociaţiile civice cu vederi democrate, sindicatele.
Dacă vechile formațiuni politice au fost înlocuite cu un partid unic - Frontul Renașterii Naționale - în locul sindicatelor au apărut „breslele de lucrători”, organizaţii de orientare fascistă prin care se realiza controlul muncitorilor.
Aşadar, de „Ziua Muncii” a fost convocat primul congres naţional al nou-înfiinţatelor bresle la Bucureşti.
La sfârşitul evenimentului desfășurat la cinematograful „Aro” - viitorul „Patria” - s-a organizat o paradă prin faţa Palatului Regal, unde muncitorii trebuiau să-l omagieze inclusiv prin salutul fascist pe Carol al II-lea.
Mihai Ralea (primul din dreapta), ministrul Muncii în 1939, în uniforma partidului unic din perioada dictaturii lui Carol al II-lea, Frontul Renașterii Naționale, a fost organizatorul mitingului de la 1 mai 1939 - Foto: arhiva
Vi-l imaginați pe Ceaușescu mărșăluind cu brațul ridicat precum legionarii pentru a-l saluta pe suveran?
Ori deturnând manifestația pentru a-i conferi un caracter antirăzboi și antifascist, mai ales în contextul în care agenții Sigranței erau prezenți peste tot, iar Ceaușescu avea deja cazier. fiind un nume cunoscut deja de comunist în dosarele poliției?
În plus, el era doar un secretar raional al UTC, nicidecum un membru marcant al conducerii Partidului Comunist din România (PCdR), cum era titulatura la acel moment
De altfel, un an mai târziu, Ceaușescu a fost arestat din nou, primind o nouă sentință de 3 ani, dar fiind eliberat din lagărul de la Tg. Jiu abia pe 4 august 1944.
În acea zi de 1 mai 1939 s-a întâmplat, totuși, ceva semnificativ, ceva care avea să infuențeze, decenii mai târziu, destinul României.
Unele mărturii vorbesc despre faptul că atunci ar fi cunoscut-o Nicolae Ceaușescu pe cea care purta pe atunci numele de Lenuța Petrescu, viitoarea lui soție și „academician doctor inginer”. Alte surse avansează data de 1 aprilie.
Cert este că cei doi formau deja un cuplu când, câteva luni mai târziu, pe 13 august 1939, pe stadionul Veseliei din Ferentari, s-a dat o mare petrecere la care au fost invitați și cei doi.
Citește și: Cum a pierdut Ceaușescu clauza națiunii celei mai favorizate? „Democrația noastră e superioară”
Evenimentul a fost organizat de breasla lucrătorilor din industria textilă, pielărie și încălțăminte, iar în cadrul petrecerii Elena, care muncea pe atunci ca textilistă la fabrica „Jaguarul”, avea să fie desemnată „Regina Muncii”, în urma unui așa-zis concurs de frumusețe.
De fapt, câștigătoarea era cea care reușea să vândă celor prezenți cele mai multe cărți poștale. Se spune că Nicolae a făcut tot posibilul ca Elena să primească acest titlu, după ce a cumpărat un număr impresionant de cărți poștale în contul ei.
Propaganda comunistă de mai târziu avea să susțină că Nicolae Ceaușescu s-ar fi îndrăgostit de cea declarată „regina balului” la acea manifestare, sugerând și anumite date fizice atrăgătoare ale viitoarei titulare a „Cabinetului 2”.
Cei doi s-au căsătorit în decembrie 1947, când ea era însărcinată în 7 luni cu Valentin, iar el fusese deja ales, după alegerile falsificate de comuniști din noiembrie 1946, deputat de Olt.
Restul a fost istorie, una în care meritul „celui mai iubit fiu al poporului” în mișcarea comunistă, alături de „tovarășa sa de viață și luptă” a fost amplificat mostruos, inclusiv prin realizarea celui mai mare trucaj fotografic al comunismului românesc.
