Localitatea unde Ioan Vodă cel Cumplit i-a spulberat pe turci. Domnitorul Moldovei putea muta singur un tun

Ioan Vodă a fost strănepotul lui Ștefan cel Mare, fiind fiul lui Ștefăniță Vodă, domn al Moldovei între 1517 -1527, în timp ce mama sa aparţinea familiei armeneşti Serpega, motiv pentru care i s-a spus și Armeanul.

„Era de minte ascuţit, de cuvânt gata şi se vedea că-i harnic nu numai de domnie, ci şi altor ţări să fie cap mai mare”, îl descria Grigore Ureche pe domnul Moldovei.

De asemenea, era inteligent și cult, cunoscând limbile turcă, greacă, polonă şi armeană.

Ioan Vodă cel Cumplit era strănepotul lui Ștefan cel Mare

Mărturiile vorbesc, de asemenea, despre forţa colosală a domnitorului, un veritabil Hercule, care, în lupta de la Roşcani, de exemplu, a smuls singur un tun împotmolit în noroi şi a tras cu el în turci.

A ajuns pe tronul Moldovei în februarie 1572, la vârsta de 51 de ani, după o domnie dezastruoasă a lui Bogdan Lăpușneanu, spre încântarea multor boieri, la acel moment.

În al său Letopiseţ, călugărul Azarie consemnează faptul că „toţi cei ce erau în dregătorii şi cei ce străluceau prin neamul lor au primit cu bucurie pe domnul lor şi i s-au închinat”, scrie arhiepiscopiasucevei.ro.

Faptul că țara a prosperat în scurt timp, a fost, de fapt, începutul sfârșitului pentru voievod.

Turcii au dublat tributul, o măsură pe care Ion a respins-o categoric şi s-a pregătit de marea înfruntare cu otomanii.

Citește și: Cine a fost cel mai bătrân domnitor din Țările Române? Era analfabet și tatăl unui mare cărturar

În primăvara lui 1574, Petru Șchiopu, domn al Țării Românești, supus turcilor, şi Alexandru al II-lea Mircea, fratele său - ambii fiind fiii aprigei Doamne Chiajna - pătrund în Moldova sprijiniți de otomani, pentru a ocupa tronul

Cu neînduplecarea caracteristică, Ioan Vodă cel Cumplit cuvântează în faţa divanului boieresc şi le cere participanţilor să se ridice la luptă.

Luptător feroce şi tactician abil, voievodul așteaptă forțele otomane și valahe ce îi sprijineau pe cei doi frați, la Jilişte, aproape de Râmnicu Sărat.

Localitatea există și astăzi, făcând parte din comuna Slobozia Ciorăști și aparținând, la ora actuală, de județul Vrancea. 

Un bust de bronz al domnitorului a fost dezvelit în localitate, în 1974, cu prilejul sărbătoririi a 400 de ani de la bătălia dată pe aceste locuri.

Un alt bust al voievodului există în Cahul, orașul din Republica Moldova de azi, situat la granița cu România.

Armata de moldoveni şi de cazaci condusă de Ioan Vodă, nu foarte numeroasă, a spulberat-o pe cea inamică, în lupta din 24 aprilie 1574. iar Petru Schiopul abia a scăpat, retrăgându-se la Brăila.

Ioan Vodă își continuă marșul în Țara Românească și-l înscăunează la Târgoviște pe Vintilă Vodă, care devine un fel de vicerege, Ioan Vodă unind practic Moldova cu Tara Românească.

Dar a fost o minune care nu a durat mai mult de patru zile, Vintilă fiind ucis după un complot al boierilor rămași loiali fostului domn.

Jiliște, locul bătăliei, e o localitate din județul Vrancea de azi

Bravul Ioan Vodă se îndreaptă apoi spre Brăila, ocupată de turci, pe care o asediază și o cucerește, transformând-o într-o baie de sînge.

La Lăpuşna se războieşte teribil cu turcii şi tătarii, într-un nou exemplu de strategie militară spontană.apoi masacrează şi pustieşte cele două foste cetăţi ale lui Stefan cel Mare, ocupate între timp tot de otomani, Tighina şi Cetatea Albă.

Puși pe gînduri de izbânzile și determinarea domnitorului moldovean, otomanii realizează că trebuie să trateze problema cu mai multă seriozitate.

Astfel, ei adună o oaste absolut uriaşă formată din turci, tătari şi munteni, al cărei efectiv era, după unele surse, de aproape 200.000 de oameni, cu gândul să scape de viteazul domn odată pentru totdeauna.

Citește și: Care a fost domnitorul cu cea mai scurtă domnie din Țările Române? De ce a sfârșit la mănăstire?

Acum, voievodul face prima eroare majoră din viața sa. Se încrede în pârcălabul Ieremia Golia, pe care-l trimite cu o parte a luptătorilor săi să înfrunte oastea dușmană.

Dar acesta îl trădează, deși jurase pe Biblie că nu o va face. Cum era convins că n-ar putea scăpa cu viață din confruntare, pentru 30 de pungi cu galbeni, pârcălabul trece de partea turcilor.

Copleșită total numeric, oastea moldo-cazacă s-a retras în satul Roşcani.

Au urmat valuri succesive de atacuri turcești, dar moldovenii și cazacii au rezistat eroic. Însă natura n-a ținut cu Ioan Vodă.

O ploaie teribilă i-a distrus pulberea pentru tunuri, apoi trei zile de caniculă i-au adus la capătul puterilor pe oștenii săi, care nu pridideau să respingă atacurile ienicerilor.

Rămas cu 7.000 de oşteni, Ioan Vodă a făcut un gest ce-i arată caracterul și personalitatea.

Aceptă să se predea, cu condiția ca oștenii săi să fie cruțați. iar el să fie trimis viu sultanului Selim al II-lea, fiul lui Suleyman Magnificul.

Ahmed Paşa - conducătorul armatei otomane - şi Petru Schiopul se jură că-i vor respecta cerinţele.

Citește și: Unde a dispărut coroana lui Ștefan cel Mare? Doar o replică se află la Putna, la mormântul acestuia

Ajuns în cortul acestora, Ion Vodă declară ferm că nu va vorbi decât cu sultanul, moment în care Iusuf aga Cigalzade, un italian turcit, se repede la el cu pumnalul și-l înjunghie în inimă.

Cum fapta nu mai putea fi întoarsă, turcii au organizat un soi de spectacol morbid folosind trupul domnitorului.

Mai întâi i-au tăiat capul, apoi i-au legat trupul de patru cămile care, mânate cu biciul, au dezmembrat corpul domnitorului în tot atâtea părți.

Apoi are loc unul dintre acele evenimente rare în istorie. Văzând toate aceste grozăvii, moldovenii dezarmaţi, dar şi cazacii din oastea fostului domnitor, s-au aruncat asupra turcilor, pierind cu toţii după o luptă în care n-avuseseră nicio șansă din start.

Dar oamenii din oastea voievodului nu mai putuseră suporta o asemenea batjocură la adresa trupului fostului lor conducător.

Așa se face că, din cei 7.000 de luptători pe care-i mai avea Ioan Vodă când se predase, otomanii mai țin în viață doar 12 cazaci zaporojeni, impresionați de calitățile de luptători ale acestora.

O palidă consolare a venit 17 ani mai târziu, la 24 aprilie 1591, când fiul lui Ioan Vodă, Ștefan Surdul, a fost numit domnitor în Țara Românească, jucând un rol important în ascensiunea politică a celui care urma să fie Mihai Viteazul.

Nici acesta n-a avut, însă, o soartă mult mai bună, păstrând tronul doar un an și jumătate după care a fost mazilit de otomani.

N-a fost ucis, ci păstrat ca „rezervă” pentru vreun domnitor care nu se conforma intereselor Înaltei Porți.

Iar când ocazia a apărut, în februarie 1595, ținta fiind Aron Tiranul, Ștefan Surdu s-a îndreptat cu o oaste otomană către Muldova, dar a fost înfrânt de voievod.

În retragerea haotică, fiul lui Ioan Vodă n-a găsit altceva mai bun de făcut decât să se înece în apele înghețate ale Dunării.