Cu ce avere a plecat Regele Mihai din România după abdicarea din 1947? La 3 ianuarie 1948, după doar patru zile de la abdicarea forțată, regele, alături de Regina-mamă Elena, era silit de comuniști să părăsească România.
A fost nevoit ca în acel scurt interval să „împacheteze” o viață întreagă, chiar dacă avea doar 26 de ani. A urmat un exil care a durat aproape 45 de ani.
Cu ce avere a plecat Regele Mihai din România după abdicarea din 1947? A putut lua doar 30 de valize
La 30 decembrie 1947, liderii comuniști dr. Petru Groza și Gheorghe Gheorghiu-Dej l-au forțat pe Regele Mihai I - folosind șantajul și amenințarea - să semneze actul de abdicare cu care veniseră, deja redactat, la Palatul Elisabeta.
A fost o lovitură năucitoare pentru tânărul rege, care crezuse că întâlnirea cu aceștia va avea drept subiect proiectata sa căsătorie cu cea care urma să-i devină soție pentru toată viața, Ana, principesă de Bourbon-Parma.
A plecat din propria țară „cu moartea în suflet”, așa cum a declarat ani mai târziu, luând calea exilului vreme de aproape 45 de ani.
Însoțit de Regina-mamă Elena și un mic grup de colaboratori fideli, Regele a urcat în trenul regal la ora 20.30 de pe peronul gării din Sinaia.
În zorii zilei de 4 ianuarie, după o oprire la Săvârșin, trecea granița țării pe la Vama Curtici. Toată „averea” ce i s-a permis să o ia a încăput în 30 de valize.
Citește și: Cum a fost forțat Regele Mihai să abdice? Trucurile folosite de Petru Groza și Gheorghiu-Dej
Decenii la rând, mulți români au trăit cu impresia alimentată din plin de cei dornici să compromită imaginea Monarhiei Române și a Regelui Mihai – că fostul suveran a părăsit țara încărcat de numeroase bunuri de preț și mari valori de patrimoniu.
Voit sau din necunoaștere, deși zvonurile lansate au folosit, în mod evident, doar antimonarhiștilor, Mihai I a fost „confundat” cu tatăl lui, Carol al II-lea.
Acesta, într-adevăr, la plecarea din țară după renunțarea la tron, la 6 septembrie 1940, plecase cu un tren burdușit de asemenea valori, rod, însă, al înțelegerii făcute cu noul conducător al statului, generalul Ion Antonescu.
Regele Mihai, în 1948, primul an de exil, alături de Regina-mamă Elena - Foto: Profimedia Images
În cazul lui Mihai lucrurile au stat total diferit. După lovitura năucitoare primită în după-amiaza de 30 decembrie 1947, tânărului suveran i s-au dat doar patru zile pentru a părăsi țara, altfel securitatea personală nu-i mai era garantată.
Au fost patru zile de coșmar, în care toată viața, practic, a Regelui, trebuia „împachetată” în câteva valize.
Mai multe amănunte putem afla din „Raportul asupra plecării fostului Rege Mihai” din 5 ianuarie 1948, întocmit de agenții securității comuniste și publicat în volumul „Regele, comuniștii și Coroana”, coordonat de Alexandru Muraru și Andrei Muraru.
„În ziua de 3 ianuarie, la ora 17.00, au venit în gara Sinaia un convoi format din mașinile numărul (...), urmate de două camioane mari pline cu bagaje, cufere, geamantane și saci.
Acest convoi era însoțit de Maiorul Vergotti (n.r – Jacques Vergotti, maior în jandarmerie, ofițer de ordonanță al Regelui Mihai, având și funcția de prefect al Palatului, l-a însoțit pe rege în exil) și personal de la Palat.
Imediat a început îmbarcarea celor trei turisme (n.r. – automobilele personale ale Regelui) în vagoanele ce se găseau garate în spatele fostei rampe regale – cât și a bagajelor sub directa supraveghere a lui Vergotti”, se arată în Raport, confom historia.ro.
În jurul orei 18.00 a sosit și Trenul Regal, cel care l-a condus pe Mihai I pe drumul exilului.
Citește și: În ce clădire Regele Mihai a schimbat cursul istoriei, la 23 august 1944? Era lângă Palatul Regal
„Paza trenului era asigurată de circa 25 de agenți de siguranță sub conducerea inspectorului Nicolski (n.r. - agentul sovietic Alexandru Nicolski, pe numele real Boris Grunberg, care a devenit sinistrul șef „de facto” al Securității române în perioada 1948-1961), comisarului-șef Vendel și de ostași și ofițeri din Divizia Tudor Vladimirescu.
Fiecare ușă a vagonului era păzită de un agent și un soldat cu armă automată”, se mai scrie în respectivul raport.
Un grup de ziariști americani în frunte cu Leonard Kirschen, corespondentul Associated Press în România a reușit să intre pe peronul gării, dar au fost evacuați rapid de forțele de ordine comuniste.
Regele Mihai și Regina-mamă Elena în Trenul Regal - Foto: casamajestatiisale.ro
„La ora 20.15 au sosit la gară Mihai și cu mama sa și Jacques Vergotti. Mihai și Elena au trecut prin salonul gării și, fără a sta de vorbă cu nimeni, au suit repede în vagon.(...).
Olteanu, valetul lui Mihai, ducea două casete grele (n.r. – cel mai probabil în ele se găseau bijuterii ale Familiei Regale, deci bunuri proprietate personală ale Regelui) – de care s-a interesat în mod special Vergotti.(...).
La ora 20.30 trenul special cu fostul Rege Mihai și suita au părăsit gara Sinaia, cu direcția Lausanne – Elveția”, se mai menționează în documentul respectiv, potrivit sursei citate.
Agenții au făcut și câteva mențiuni interesante, legate de bagaje, dar și de starea de spirit a Familiei Regale.
De asemenea, din „numărătoarea” făcută de agenții Siguranței, instituție ce purta încă numele vechi, dar era intrată total sub influența comuniștilor, rezultă că, pe rege și pe mama sa i-au mai însoțit, în total, alte 35 de persoane.
Citește și: VIDEO 6 ani de la moartea Regelui Mihai. A compus o lucrare pentru pian și a scris o piesă de teatru
„Bagajele lui Mihai nu au fost controlate (n.r. - din ordinul expres al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care făcea, chipurile, un gest de eleganță față de Rege) și acesta a avut dreptul să aducă 12 valize ale sale, odată cu el, la gară.
Din cele observate de noi, valizele care au fost aduse la gară de Mihai – cu 15 minute înainte de plecare – au fost aproximativ 30.(...)
După abdicare, Mihai a stat foarte grav și izolat, iar Elena a plâns tot timpul. De la București au plecat cu trenul special ce a venit la Sinaia 32 de persoane”, se mai nota în raportul menționat.
Trenul a mai oprit la Săvârșin, unde s-au mai urcat trei persoane din suita regala. În zorii zilei de 4 ianuarie trenul regal a părăsit România pe la Curtici.
Sufrageria Trenului Regal, cel care l-a condus pe Regele Mihai atât spre exil, cât și pe ultimul drum, în decembrie 2017 - Foto: INQUAM Photos/George Călin
Așa a început lungul exil al Regelui Mihai. Unul care nu a luat sfârșit nici măcar imediat după Revoluție, în decembrie 1990, Ion Iliescu și guvernul Petre Roman oprindu-l pe Rege să se reculeagă la mormintele strămoșilor de la Curtea de Argeș, după o ambuscadă pe autostrada București-Pitești.
Regele a fost silit să revină la aeroport și să plece, încă o dată, alungat din propria țară. Motivul invocat de autorități a fost inexistența vizelor de intrare în țară pe pașapoartele daneze prezentate de Rege și de Regina Ana. Asta, după ce comuniștii îi luaseră cetățenia română, absolut abuziv, firește, în 1948.
Abia de Paștele anului 1992, Regele Mihai a primit permisiunea de a sta câteva zile în țară. Prilej suficient pentru o imensă demonstrație de simpatie a bucureștenilor care, în fața hotelului unde era cazat Regele, s-au strâns într-un număr imens, de aproape un milion de oameni, pentru a-l aclama.
Simpatia, probabil neașteptată pentru regimul post-revoluționar, de care dovedea că se bucură fostul suveran, a făcut ca acesta să nu mai primească aprobarea pentru vizitarea țării timp de cinci ani. Ba chiar s-a propus declararea lui „persona non grata” în România.
Abia în 1997, după victoria în alegeri a lui Emil Constantinescu și a Convenției Democrate, Regele și-a reprimit cetățenia română și a revinit în țară la 1 martie, ocazie cu care a primit și un nou pașaport românesc pe care scria „Mihai I – cetățean român”.
A durat, prin urmare, aproape o jumătate de secol, până când amintirea izgonirii din propria țară și a peronului gării din Sinaia să fie alinată, oricum, într-o mică măsură, de gestul recunoașterii întoarcerii acasă a fostului și, poate, ultimului Rege al României.
În decembrie 2017, același tren regal care îl dusese în greul exil, avea să-l poarte pe fostul suveran și pe ultimul drum, spre Catedrala din Curtea de Argeș. unde a fost înmormântat în Necropola Regală în care regii și reginele României își dorm somnul de veci.
