Cine a fost domnitorul care le-a făcut otomanilor cea mai mare farsă din istoria Țărilor Române? Spre finalul scolului al XVIII-lea, în plină epocă fanariotă, Bucureștiul și Țara Românească erau victima jafurilor repetate ale celui căruia românii îi spuneau Pazvante Chioru.
Cine a fost domnitorul care le-a făcut otomanilor cea mai mare farsă din istoria Țărilor Române?
În acest context, în noiembrie 1797, ajunge pe scaunul domnesc de la București Constantin Hangerli, născut pe la 1760, originar din celebrul cartier Fanar al Istanbulului, înrudit cu familiile Moruzzi si Ipsilanti.
De altfel, el avea să-l înlocuiască pe tron chiar pe Alexandru Ipsilanti, considerat de turci prea bătrân și ineficient pentru a rezolva situația cu Pazvante.
Acesta era un fost demnitar otoman care se răsculase chiar împotriva sultanului Selim al III-lea, pentru că aesta nu-l făcuse pași de Vidin.
Pe numele său real Osman Pazvantoğlu, se născuse în 1758 într-o familie înstărită, despre care unii spun că ar fi fost români de pe Valea Timocului, trecuți la mahomedanism, pentru a scăpa de taxe și impozite.
Citește și: De unde vine expresia „pe vremea lui Pazvante Chioru”? Ce înseamnă? Legătura cu haiducul Iancu Jianu
Oricum ar fi, cert era că Pazvantoglu - sau Pazvante - fusese inițial ienicer, ajunsese chiar șeful gărzii de arnăuți a domnitorului Nicolae Mavrogheni, dar își dorea mult mai mult, folosindu-se, în aest scop, de pregătirea militară dobândită.
El își impune controlul în zona Vidinului, la sud e Dunăre, ajungând să ceară tribut chiar domnilor fanarioți ai Munteniei și Moldovei, în vreme ce Înalta Poartă îi soma de zor pe aceștia ca nu cumva să-i dea ceva a lui Pazvante.
Dornic să rezolve problema, sultanul trimite o uriașă armată de 100.000 de oameni, sub comanda șui Husein Küçük, amiralul flotei otomane, conform historia.ro. Acesta s-a îndreptat spre Țara Românească avându-l lângă el pe Constantin Hangerli.
Osman Pazvantoglu, poreclit Pazvante Chioru - Foto: arhiva
De ce? Simplu. Hangerli se remarcase după ce luptase ăn flota otomană, devenind dragoman al acesteia și câștigând încrederea și preșuirea Marelui Amiral al flotei.
Astfel, cu ajutorul acestuia și în schimbul multor pungi cu bani, el obținuse formanul de numire ca domn al Țării Românești, în locul depășitului Ipsilanti.
Pentru Husein Küçük, aprovizionarea uriașei sale armate trebuia să se bazeze pe cineva eficient și de încredere și cine putea fi mai bun decât Hangerli. De aceea, l-a și susinut în fața sultanului pentru obținerea domniei.
Ajuns în Capitală, noul domnitor nu stă degeaba și impune rapid noi taxe și biruri, dintre care cea mai celebră este văcăritul, taxa pe vite are fusese desfiinţată şi blestemată chiar de patriarhia de la Constantinopol.
În iarna lui 1797 spre 1798, amiralul decide să îl atace decisiv pe Pazvante. Dar, spre stupefacția tuturor, cei 100.000 de oșteni aflați sub comanda sa sunt bătuți și risipiți de cei aproximativ 8.000 de luptători ai lui Pazvantoglu.
În situația creată, amiralul consideră că e mai bine să ia calea Bucureștiului, unde era domn protejatul său, Hangerli.
Citește și: Cine a fost domnitorul care i-a plătit pe turci pentru a fi mazilit? A ajuns să tragă la galere
Aici intervine episodul care ar fi putut fi foarte bine subiectul unui film, unul în care viclenia și ingeniozitatea lui Hangerli și a boierilor au atins cote epice.
Sigur că aflând că amiralul luase calea Capitalei, domnitorul s-a pregătit să organizeze tot felul de petreceri, de chefuri pentru înaltul demnitar otoman și ceilalți comandanți militari care-l însoțeau.
A apărut însă o mare problemă. Marele Amiral i-a cerut lui Hangerli ca la aceste chefuri să participe și boieroaicele Curții domnești, în frunte chiar cu Doamna Roxana, soția domnitorului.
Aceasta fusese crescută la Constantinopol și știa că o asemenea solicitare nu era semn bun, dar și celelalte soții ale boierilor i s-au plâns de acest lucru.
Sigur că Hangerli și boierii trebuiau să găsească rapid o soluție pentru a le găsi acestora înlocuitoare, dar pe placul turcilor și dispuse să se supună poftelor acestora.
Astfel, domnul și-a trimis doi dintre oamenii de încredere să aleagă dintre prostituatele Bucureștiului fetele cu o înfățișare cât mai atrăgătoare. Acestea au fost aduse la Curte, spălate, aranjate și îmbrăcate în straie de mari boieroaice.
Acestea au fost puse la masă alături de turci, boierii prezentându-le drept soțiile lor. Dar iată cum descrie scena Dionisie Ecleziarhul, în Cronica sa.
„Deci, la vremea mesei, zile-au poftit sî șadă cu boierii, si aducându-le vel postelnicul le-au numit ca sunt cucoanele lor, arătând: Iată, aceasta e Brâncoveanca, aceasta Goleasca, aceasta Corneasca, aceasta Filipeasca, aceasta e cutare si aceasta cutare.
Capitan-Pasa, văzându-le, s-a bucurat, și șezând toate la masă cu Vodă și cu boierii și cu turcii, zicându-le muzicile, dupa ce-au mâncat s-au sculat. Ridicând masa, a poruncit Capitan-Pasa sa joace boierii cu cucoanele lor – și-au si jucat, țiind jocul până în seară”, scrie Dionisie, potrivit hetel.ro.
Sultanul Selim al III-lea - Foto: arhiva
Ulterior, s-a ajuns la cină, apoi cheful udat cu multă băutură s-a continuat până când fiecare turc și-a ales o „doamnă” pentru a merge la culcare, în timp ce boierii au fost trimiși acasă.
Așa au scăpat Doamna țării din acel moment i soțiile marilor boieri de un moment ce ar fi fost mai mult decât umilitor.
Poate că și din această cauză, Hangerli s-a gândit să-i trimită sultanului scrisori în care arunca vina eșecului în fața oștirii lui Pzvante pe amiral. Știa că cineva va trebui să plătească pentru rușinosul eșec și n-avea de gând să fie el.
Dar de data asta, lucrurile s-au întors împotriva sa. Marele Amiral s-a întors în Constantinopol unde, firește, a dat vina pe Hangerli și pe proasta aprovizionare a trupelor pentru înfrângere.
În plus, demnitarul otoman mai avea un atu: soția sa era în grațiile sultanului Selim al III-lea, așa că decizia acestuia a fost lesne de anticipat.
Citește și: Cum a pierdut Ștefan cel Mare tronul Moldovei? A fost înlocuit de un văr. Cât a durat situația?
Padișahul a hotărât mazilirea domnitorului de la Bucureşti, dând inclusiv sentinţa de condamnare la moarte, astfel că, pe 18 februarie 1799 Constantin Hangerli a fost decapitat.
Trupul i-a a fost înmormântat în Biserica Sfântul Spiridon Nou din Bucureşti, în vreme ce capul a fost depus la poarta seraiului din Istanbul pentru luare aminte.
