Cine a fost domnitorul care i-a plătit pe turci pentru a fi mazilit? Pe lista fanarioților care au condus Țările Române figura acestuia se distinge prin acest fapt unic în istoria noastră. În plus, spre finalul vieții, a fost condamnat să tragă la galere, ca sclavii, pe corăbiile otomane.

Cine a fost domnitorul care i-a plătit pe turci pentru a fi mazilit? A ajuns să tragă la galere 

Cazul lui Alexandru Moruzi este unic în istoria Principatelor Române. Și asta, pentru că a fost singurul domn care a pplătit o sumă uriașă turcilor pentru a fi îndepărtat de pe tron.

Totuși, nici acest lucru nu l-a pus la adăpost, soarta sa fiind, finalmente una tragică. 

Moruzi s-a născut în 1750, la Constantinopol și era cel mai mare dintre cei zece copii ai lui Constantin Moruzi, domn al Moldovei între octombrie 1777 și iunie 1782. A beneficat, astfel, de educația, dar și privilegiile unei beizadele

A urcat în ierarhia otomană, ajungând chiar mare dragoman, echivalentul unui ministru de externe al Porții, însărcinat cu relațiile cu alte state europene.

Și-a îndeplinit misiunea cu mult succes, ajungând astfel să capete domnia Moldovei, la un deceniu după tatăl său.

Citește și: Care a fost soarta reală a fiului lui Mihai Viteazul? A fost „omorât” în film de Sergiu Nicolaescu

„Între anii 1790-1792, Alexandru Moruzi a fost mare dragoman, ministru de externe al Imperiului Otoman.

În această calitate el a negociat pacea de la Șiștov, din 1791, care a pus capăt războiului ruso-austro-turc (1788-1791), obținând condiții avantajoase pentru partea otomană.

Au urmat apoi aproape 15 ani de domnie, petrecuți pe tronurile Valahiei și Moldovei, ceea ce reprezintă o performanță deosebită în instabilitatea epocii fanariote”, precizează Sorin Iftimi, în lucrarea „Chipurile domnitorului Alexandru Moruzi în potrtrete din secolul al XIX-lea”.

Alexandru Moruzi a avut cinci domnii, trei în Moldova (martie 1792 - ianuarie 1793, octombrie 1802 - august 1806, octombrie 1806 - martie 1807) și două în Țara Românească (ianuarie 1793 - august 1796, martie 1799 - octombrie 1801).

Și-a început domniile animat de principii iluministe și având multe inițiative pentru modernizarea Țărilor Române.

În aceași timp, împreună cu fratele său, Dumitrache - dragoman al Porții, la rândul său - a trecut repede de partea politicii rusești, țesînd intrigi împotriva Franței, deși în 1802 își recăpătase tronul tocmai datorită instențelor francezilor.

Curtea Domnească din București, pe vremea lui Alexandru Moruzi - Foto: moldovenii.md

Ca „bile albe” se pot trece în dreptul său mai multe realizări. S-a preocupat de organizarea financiară, de luarea unor măsuri în domeniul reglementărilor agrare, judecătoreşti, fiind adeptul întocmirii actelor pe baza prevederilor din codicele de legi.

În domeniul edilitar s-a îngrijit de aprovizionarea cu apă a Iaşului, pavarea uliţelor, iluminatul oraşelor cu felinare, așezînd felinare la fiecare 25 de case, de asigurarea pazei şi a străjii în capitala Moldovei, potrivit moldovenii.md.

Străjile urmau pe timp de noapte să vegheze la răspîntii, dar și să patruleze prin oraș și mahalale. A proiectat cartiere și străzi noi, demolînd o parte din vechile construcții.

Cât a fost domn în Țara Românească a construit un spital pentru ciumați și o fabrică de hârtie la Afumați.

Citește și: De unde vine expresia „pe vremea lui Pazvante Chioru”? Ce înseamnă? Legătura cu haiducul Iancu Jianu

Dar tânărul inteligent și iluminist de la îneput, s-a transformat într-un personaj dornic de avere cât mai mare, iar pentru asta a făcut orice pentru a lua și „pielea” de pe populație, strângând biruri cu forța.

În plus, profitând de sărăcia locuitorilor și a cumpărat ieftin grâul de la oameni pentru a-l revinde la un preț de zece ori mai mare, în perioada de foamete ce a urmat. 

Dar marile probleme au început în cea de-a treia domnie a doua în Țara Românească - atunci când rebelul pașă de Vidin, Osman Pasvantoglu, mai cunoscut ca Pazvante Chiorul.

Acesta ocupase Vidinul și cerea domnitorilor Principatelor biruri în bani, alimente și materiale de construcție, separat de ceea ce pretindeau otomanii.

Cum Poarta a interzis acordarea de ajutoare lui Pazvante, acesta a trimis în 1801, cetele de cârjali - soldați-bandiți balcanici și turci - pentru a face ravagii la nord de Dunăre, în Țara Românească.

După ce au fost arse cumplit sate și târguri, Alexandru Moruzi reușește să pună pe picioare o armată formată din arnăuți, panduri și miliții recrutate de prin sate.

Puse sub comanda șefului de arnăuți Sava Fokianos, această armată de strânsură reușește să oprească temporar atacurile cârjaliilor.

Citește și: Ce înseamnă „boala lui Calache”, de fapt? Personajul era să devină domnitor al Țării Românești

Dar aceștia tot reușesc să ducă o bună parte din pradă peste Dunăre la Vidin. Ba chiar, o parte din aceștia rămân sub forma unor bande organizate care făceau ravagii.

Depășit de situație, dar și de dezastrul din țară, Alexandru Moruzi își cere singur mazilirea și chiar plătește o bună parte din avere turcilor pentru a i-o accepta, potrivit romania-misterioasa.ro.

Dar relația lui cu scaunul domnesc nu s-a sfărșit aici, spre nenorocul său. În octombrie 1806 Alexandru Moruzi, la insistența împăratului Rusiei, este din nou numit domn în Moldova.

Pănă să ajungă la Iași află că armata rusă a trecut Nistrul și decide să se întoarcă la Istanbul/Constantinopol.

În 1812 el este învinuit de uneltiri împotriva Porții, la care se adaugă trădarea de către fratele său, Dumitrache a intereselor otomanilor.

Alexandru Moruzi este arestat și condamnat să tragă la galere, precum sclavii, pe corăbii otomane, cea mai umilitoare sancțiune dată de turci.

În 1816 este eliberat, însă moare la scurtă vreme, la vârsta de 66 de ani. Așa s-a încheiat viața unui personaj paradoxal prin faptele sale, care a reușit inclusiv „performanța” de a plăti bani mulți pentru a fi mazilit.

Citește și: Cine a fost domnitorul italian care a vrut să unifice cele trei Țări Române? A domnit în Moldova