Ce domnitor a fost poreclit Radu Stridie? Pe vremea sa apare prima cafenea din București

DE Eduard Niculescu | Actualizat: 15.04.2024 - 09:18
Ce domnitor a fost poreclit Radu Stridie - Foto: Arhiva
biserica sf dumitru slobozia

Ce domnitor a fost poreclit Radu Stridie? A domnit cinci ani în Țara Românească, dar nu s-a remarcat prin prea multe lucruri. Însă a rămas în istorie cu porecla dată de contemporani și cu deschiderea, în timpul său, a primei cafenele din București.

SHARE

Ce domnitor a fost poreclit Radu Stridie? Poporul român n-a fost deloc lipsit de umor, nici măcar când trecea prin perioade grele - ba chiar atunci, erau mai glumeți, de obicei - și nici față de domnii țării.

Astfel, unul dintre cei care a condus Țara Românească vreme de 5 ani s-a ales cu o poreclă cu care a intrat în istorie.  

Ce domnitor a fost poreclit Radu Stridie? Pe vremea sa apare prima cafenea din București

Radu Leon a fost considerat un domnitor atât de anost, încât până și peste numele lui se suprapune, mai mereu, cel al presupusului său tată, Leon Tomșa, domn al Țării Românești între 1629 - 1632.

Radu se lăuda a fi băiatul acestuia, deci, „de os domnesc”, ceea ce l-a propulsat pe scaunul țării, în 1664.

Culmea, a stat pe el mai mult decât Leon Tomșa, având un „mandat” întreg, de cinci ani, până la 1669.

Problema era că mai toată lumea știa că tatăl său fusese un simplu negustor de scoici, afacere prin care făcuse averea ce-l ajutase să-și cumpere tronul.

Citește și: Care e cea mai veche cafenea din Țara Românească? Rezistă de 200 ani. Eminescu și Caragiale, clienți

Prin nu se știe ce minune, acest detaliu n-a avut prea mare însemnătate, dar poreclele de „negustorul de scoici” și „Radu Stridie”, date chiar de contemporani. s-au lipit de el ca marca de scrisoare.

Ciudat este că acest „Stridie” chiar a făcut unele lucruri importante, deși puține, dar pentru care ar fi meritat o soartă mai bună în amintirea lui lăsată în istorie.

Din ordinul său, în 1665, a fost pictată pentru prima dată Catedrala Patriarhală din București, conform catavencii.ro.

Mai mult, el a hotărât, prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668, ca mănăstirea să devină reședință mitropolitană.

Tot Radu Leon a renovat mănăsitrea Vâforâta și a construit și Biserica „Sfântul Dumitru” București, între anii 1664-1665, aceasta fiind cunoscută și sub numele de „Slobozia”, fiind ridicată pe Șoseaua Nordului din prezent.

Citește și: Cine a fost primul domn al Moldovei ce a dat tribut turcilor? L-a ucis pe tatăl lui Ștefan cel Mare

Biserica Sf. Dumitru Slobozia, ctitorită de Radu Leon, zis „Stridie” - Foto: Facebook/Parohia Sf. Dumitru Slobozia

A fost numită astfel pentru că, de la 1667, cei care se așezau prin acele părți erau sloboziți de birurile percepute atât de domnie, cât și de mănăstirea Radu-Vodă, în schimbul muncii pe pământurile acestora și a unei singure dajdii (taxă, impozit) anuale.

De fapt, Radu Leon a fost unul dintre primi domni ai Valahiei care sponsorizat pictura - cea bisericeaacă, în cazul nostru, în stilul occidental, scrie asociatiarespect.wordpress.com.

Tot în 1667 a avut loc un eveniment despre care nu se bănuia cât de important va fi pentru istoria Bucureștiului și a tabieturile bucureștenilor și nu numai.

Atunci, un oarecare Kara Hamie, fost oștean în garda palatuluisultanului din Constantinopol, a deschis primul „magazin de cafea” atestat documentar din Capitală ce se afla în centrul oraşului, potrivit historia.ro.

Această primă formă de cafenea se găsea pe locul unde avea să fie înălțat Hanul Șerban-Vodă și unde, astăzi, se află clădirea principală a Băncii Naţionale a României.

Și-a mai făcut ceva acest Radu Leon. A restaurat crucea de piatră ridicată la 1632 de, hai să zicem, tatăl său prezumtiv, Leon Tomșa, în memoria unei bătălii din august 1631. 

Lupta ce s-a dat între oastea acestuia și ca a boierilor răsculați veniți să-i ia domnia, în frunte cu Matei Aga, viitorul domn al Țării Românești, Matei Basarab. 

Citește și: Cine a fost domnul Țării Românești poreclit „oaie seacă”? Era strănepotul lui Vlad Țepeș

Bătălia s-a dat „peste podul Boilicului de pe râul Dâmbovița, deasupra viilor cinstitului oraș București, mai jos de mănăstirea lui Mihai Vodă, spre drumul Giurgiului și pe lângă eleșteul zis mai târziu al lui Șerban Vodă, în apropierea mănăstirii lui Radu Vodă și zidurile lui Fana Vistierul”, după cum arată relatarea luptei inscripționată chiar pe cruce, în limba română cu litere chirilice.

În amintirea biruinței și în memoria celor căzuți, la 20 februarie 1632, Leon Tomșa a făcut peste mormântul celor uciși în luptă, o movilă mare pe care a așezat o cruce de piatră.

Iar Radu Leon nu doar că a restaurat-o, ci a ridicat în apropierea ei și Biserica Sf. Dumitru Slobozia, pe care am pomenit-o deja.

Această cruce este cel mai vechi monument al Capitalei și totodată cel mai vechi monument funerar feudal descoperit până în prezent pe teritoriul Bucureștiului, conform evenimentulistoric.ro.

Dar, cum toate au un final, Radu Leon a fost mazilit de turci în 1669, la doar câteva luni după ce a restaurat crucea, sfârșind în același an.

Citește și: Cine a fost domnitorul italian care a vrut să unifice cele trei Țări Române? A domnit în Moldova

 

 

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te