Cine a fost domnitorul italian care a vrut să unifice cele trei Țări Române? A rămas necunoscut multora, deși a avut în plan să reușească ceea ce Mihai Viteazul făcuse, pentru scurtă vreme, cu două decenii înainta sa. Povestea sa este pe alocuri stranie, dar și un potențial subiect de film.
Citește și: Ce domn al Moldovei a fost supranumit „Voievodul săracilor”? Cât de crud era cu marii boieri?
Cine a fost domnitorul italian care a vrut să unifice cele trei Țări Române? A domnit în Moldova
Probabil că numele de Gaspar Graziani nu vă spune mare lucru. Ar putea fi cel al unui motociclist din Moto GP ori al unui ciclist de performanță sau al cine știe cărui fotbalist uitat.
Uitat a rămas și acest personaj istoric cât se poate de real, dar care a ocupat tronul lui Ștefan cel Mare, fiind domnul Moldovei între februarie 1619 și septembrie 1620.
Doar un an și jumătate, deci, dar pentru care a depus mari eforturi și perioadă în care și-a făcut planuri grandioase.
Graziani s-a născut, probabil, pe la anul 1580, în Bihac, un oraș din Bosnia-Herțegovina de astăzi, fostă posesiune a Republicii Venețiene.
Citește și: Cine a fost primul domn al Moldovei ce a dat tribut turcilor? L-a ucis pe tatăl lui Ștefan cel Mare
Tocmai de aceea se presupune că era italian și nu croat, așa cum susțin unii. Sau, în orice caz caz, era jumate-jumate din ambele.
Despre copilăria și adolescența sa nu se știe nimic, dar apare în tinerețe drept un rătăcitor poliglot.
A ajuns în serviciile mai multor state ale vremii, tocmai fiindcă știa multe limbi străine, adică italiana, croata, germana, engleza și turca.
Datorită abilităților sale lingvistice dar și datorită carismei, Gaspar Graziani a devenit, pe rând, interpret/traducător al misiunilor diplmatice englezești la Înalta Poartă, trimis al Marelui Duce de Toscana, Cosimo al II-lea,la sultanul otoman dar și al viceregelui Spaniei din Neapole,în Imperiul Otoman, conform adevarul.ro.
Mihai Viteazul a fost primul care a reușit să unifice, pentru doar câteva luni, în 1600, Țara Romănească, Transilvania și Moldova - Foto: Arhiva
Reușește să lege prietenii la curtea otomană, dezvăluind, probabil, secrete ale misiunilor diplomatice occidentale în Imperiul Otoman.
Dar se pare că făcea u joc periculos, dar avantajos pentru el, fiind un fel de agent dublu al acelor timpuri,
Se prefăcea supus al sultanului oferindu-i informații prețioase despre statele creștine, în timp ce făcea treabă de spion și în serviciul habsburgilor.
Așa se face că, În perioada 1614-1618, Gaspar Graziani devenise principalul negociator al otomanilor cu Imperiul Habsburgic, furnizând, în secret, informații când unora când altora.
Îndeplinind mai multe misiuni şi legînd mai multe prietenii la curtea otomană, el a ănceput să spere că va primi drept răsplata pentru activitatea sa tronul Moldovei sau al Țării Românești, Valahiei cum îi spuneau străinii.
Citește și: Cine a fost domnul Țării Românești poreclit „oaie seacă”? Era strănepotul lui Vlad Țepeș
Și n-a dat greș în această privință. Dar totul s-a făcut conform cutumelor Înaltei Porți, cu relații, dar și cu nelipsita mită.
Astfel că, în februarie 1619, Graziani e numit domn al Moldovei în locul lui Radu Mihnea.
Era perioada în care domnitorii erau - deși acum nu era cazul - tot „pământeni”, de-ai locului - dar padișahul aproba înscăunarea sau mazilirea lor.
De ce sau cu ce gând în minte și-a dorit Graziani această grea sarcină - mai ales că era imposibil să nu știe de desele schimbări de domni, dar și de soarta multora dintre ei, rămâne un mister.
În plan intern, domnia sa a fost un dezastru. Străin de țară, necunoscător al limbii şi obiceiurilor Moldovei, ignorînd tradițiile țării el nu este agreat de boieri și nici de popor. I
Astfel, la scurtă vreme, izbucneşte o răscoală a răzeșilor orheieni care aduc şi un înlocuitor la domnie.
Gaspar Graziani nu se complică și îneacă revolta în sânge, fără să încerce și varianta diplomației.
Citește și: Cine a fost italianca care a condus Țara Românească la o uimitoare dezvoltare? Sfârșește exilată
„Domniile neştiutoare şi lacome sunt pricina peirii tale”, deplângea Miron Costin situația țării Moldovei. potrivit sursei citate.
Dar el mai surprinzător amănunt al scurtei sale domnii a fost planul pe care -a avut de a reunifica cele trei Țări Române, Modlova, Valahia și Transilvania, sub sceptrul său, așa cum făcuse Mihai Viteazul cu două decenii ănaintea sa.
Astfel, el se întoarce împotriva otomanilor, se aliază cu polonezii și habsburgii sperând, la fel ca marele voievod, să cucerească și Transilvania, dar și Țara Românească, pentru a le uni în același stat.
Inițial, sultanul Osman al II-ea stătuse liniștit în privința Moldovei, scopul numirii ui Graziani fiind tocmai de stăviire a acțiunilor Poloniei de extindere dincolo de Nistru. Iar pe tronu țării știa că numise un om credincios Înaltei Porți, potrivit noi.md.
Dar Graziani, în scopul materializării scopului săi, încheie un tratat secret cu polonezii pentru a lupta contra turcilor.
Spre nenorocul său, sultanul află și, după ce și-a revenit din uimire, a decis înlăturarea acestuia din domnie.
Inițial, se încearcă atragerea sa la Constantinopol sub un pretex oarecare, dar Graziani își dă seama că e vorba e o capcană ți se pregătește de luptă.
Ceea ce avea să se și întâmple, trupele otomane intrând în Moldova, unde Graziani avea sprijinul hatmanului polonez Zolkiewsk
Astfel, se ajunge la bătălia de la Țuțor, Iași, din septembrie 1620 unde oastea moldo-polonă este înfrântă de ienicerii sultanului.
Citește și: Care a fost marea durere a lui Amza Pellea în „Mihai Viteazul”? Adevărul despre vocea sa din film
Domnitorul a fugit în toiul nopții de pe câmpul de luptă, vrând să treacă în Transilvania, dar a fost prins și decapitatchiar de doi boieri moldoveni, sătui, probabil, de un venetic aventurier pe scaunul domnesc.
Gaspa Graziani a sfârșit tragic, la doar 40 de ani, și nu vom mai afla nicicând de ce și-a dorit această demnitate atât de periculoasă în acea perioadă - tronul uneia dintre Țările Române.
Și nici de unde i-a răsărit dorința de a deveni un fel de al doilea Mihai Viteazul.
