Membrii Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) au semnat în unanimitate un document care a dus la propulsarea în Parlament, printr-un deputat PNL, a unui proiect prin care se urmărește modificarea legii de funcționare a CNSAS pentru un unic articol.
Inițiativa legislativă vizează strict statutul și beneficiile financiare ale șefilor instituției și vine la scurt timp după un control „cu cântec“ al Curții de Conturi.
Pe de altă parte, reformele reale care s-ar impune la CNSAS și care ar sprijini activitatea de deconspirare nu au ajuns încă pe lista de priorități a Colegiului, după două decenii de funcționare în derivă a instituției.
„Remedierea abaterii“, în stil românesc
Un control al Curții de Conturi făcut, în perioada 1 februarie – 29 aprilie 2021, la CNSAS și care a vizat activitatea financiară aferentă anului 2020 arată că instituția a făcut plăți nelegale în valoare de 150.290 de lei, pentru decontarea chiriilor în București a cinci dintre membrii Colegiului care nu au domiciliul în Capitală.
CNSAS a contestat decizia inspectorilor, fiindu-i admise obiecțiile odată cu „remedierea abaterii“, așa cum precizează Curtea de Conturi, într-un răspuns oferit publicației Newsweek România.
De aici, însă, abia urmează adevărata poveste, parcă trasă la indigo în instituțiile publice românești.
Câteva indicii: setea șefilor pentru propriile beneficii materiale și statut, contracte nelegale încheiate cu membrii familiei, pe banii statului, mobilizarea generală pentru demersuri care duc până la modificări legislative făcute tot în interesul șefilor, dublată de o lipsă acută de interes față de rezolvarea problemelor „de sistem“.
În cazul de față, problemele de funcționare a instituției care ar trebui să facă lumină, măcar după trei decenii de la Revoluție, în dosarele fostei Securități.
Neregulile constatate de Curtea de Conturi
Curtea de Conturi a precizat, în raportul financiar întocmit după controlul de anul acesta de la CNSAS, că decontarea cheltuielilor de cazare în București pentru cinci membri ai Colegiului s-a făcut invocându-se titulatura de secretar de stat a acestora, fără însă ca această demnitate publică să fie menționată explicit în OUG 24/5 martie 2008. Este vorba despre Ordonanța privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, care reglementează funcționarea instituției.
Cei cinci șefi ai CNSAS care, anul trecut, au beneficiat de bani de la stat pentru plata chiriilor sunt: Valentin Blănariu - vicepreședintele Colegiului CNSAS, Cătălin Boris Precul - secretarul Colegiului CNSAS, Cazemir Ionescu, Nicolae Vuvrea și Alexandra Toader.
Curtea de Conturi a mai arătat că unul dintre membrii Colegiului CNSAS, Nicolae Vuvrea (foto), avea locuința închiriată de la un membru al familiei
Aceasta din urmă a părăsit, însă, instituția la jumătatea lunii ianuarie 2020, când a fost numită în funcția de președinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.
În raportul Curții de Conturi, la punctul 4.5, se precizează că CNSAS a efectuat „plăți nelegale ca urmare a decontării cheltuielilor de cazare aferente contractelor de închiriere încheiate de către unii membri din cadrul Colegiului“.
Curtea detaliază apoi că, „în anul 2020, au fost efectuate plăți în sumă totală de 150.290 de lei, reprezentând decontarea cheltuielilor de cazare pentru cinci membri ai Colegiului CNSAS, fără ca funcțiile de demnitate publică pentru care au fost numiți să fie asimilate, prin actul de înființare al CNSAS, cu una dintre funcțiile de viceprim-ministru, ministru de stat, ministru și ministru delegat sau secretar de stat și subsecretar de stat, pentru a beneficia în mod legal de aplicarea prevederilor legale în sensul decontării cheltuielilor de cazare“.
Contract de închiriere semnat cu o rudă
În același raport, tot la punctul 4.5, Curtea de Conturi a mai arătat că unul dintre membrii Colegiului CNSAS care a beneficiat de bani de chirie avea locuința închiriată de la un membru al familiei: „Echipa de audit a identificat o situație în care un membru al Colegiului CNSAS a încheiat în mod nelegal un contract de închiriere a unui spațiu de locuit de la o rudă de gradul I“.
Conform surselor Newsweek România, ar fi vorba despre Nicolae Vuvrea, cu domiciliul în Drobeta-Turnul Severin, care și-ar fi închiriat casa în București de la copilul său.
Au semnat, în unanimitate, un document prin care solicită schimbarea unui singur articol de act normativ care nu le convenea
Aceleași surse mai susțin că Vuvrea ar fi înapoiat banii către instituție, în urma controlului. Contactat pentru a i se cere un punct de vedere în acest sens, Vuvrea a spus, inițial, că nu poate vorbi la telefon, motivând că este în trafic.
A solicitat ca dialogul să aibă loc după o oră, însă nu a mai răspuns la telefon nici după o oră, nici în zilele următoare.
Apărarea CNSAS și găselnița legislativă
CNSAS a contestat o serie de nereguli constatate de Curtea de Conturi, iar inspectorii care au efectuat controlul au stabilit, în final, că referitor la mențiunile făcute la punctul 4.5 „nu se impun măsuri pentru înlăturarea lor“, după ce „abaterile au fost remediate“, așa cum se precizează într-un răspuns oferit de Curtea de Conturi, la solicitarea Newsweek România.
La scurt timp de la auditul din acest an, însă, a urmat o mișcare pe repede-înainte a membrilor Colegiului CNSAS.
Aceștia au semnat, în unanimitate, un document prin care solicită schimbarea unui singur articol din OUG 24/5 martie 2008, actul normativ care reglementează funcționarea CNSAS.
Este vorba despre completarea articolului 17, alin. 1 din OUG 24/2008 – „Colegiul CNSAS este compus din 11 membri“ – cu paragraful: „Membrii Colegiului au funcție de demnitate publică asimilată funcției de secretar de stat“.
Practic, prin introducerea în legea CNSAS a rangului de „secretar de stat“ pentru membrii Colegiului, aceștia ar beneficia inclusiv de plata chiriei locuinței de serviciu, fără a mai fi în situația de a da explicații în cazul unui control al Curții de Conturi.
Traseul de la CNSAS la Parlament
Documentul, semnat de cei zece membri ai Colegiului CNSAS (un post de membru fiind încă neocupat după plecarea Alexandrei Toader – n.r.), i-a fost înaintat deputatului liberal Florin-Alexandru Alexe.
Actul a fost înregistrat la 1 septembrie 2021, conform site-ului Camerei Deputaților, ca o propunere legislativă prin care să fie completată OUG 24/2008, în sensul solicitat de CNSAS.
„Am primit acest memoriu semnat de toți membrii Colegiului CNSAS, prin care se cerea modificarea articolului de lege respectiv.
Nu a fost inițiativa mea, ci am primit de la CNSAS această propunere de modificare a legii. Mi s-a părut o solicitare firească și am pus-o în circuit parlamentar.
Nu știam nimic despre raportul Curții de Conturi, ci am înțeles că membrilor Colegiului le-ar reveni, conform legii, titulatura de secretar de stat, așa cum se întâmplă și în cazul altor funcționari din instituții aflate sub control parlamentar“, a declarat Florin-Alexandru Alexe.
Cum și-a motivat CNSAS demersul
În documentul prin care au solicitat modificarea legii, cei zece membri ai Colegiului și-au motivat inițiativa prin faptul că este nevoie de „acoperirea unei lacune legislative“ care i-ar fi lăsat fără rangul de secretari de stat.
Aceștia fac referire și la faptul că „legislația specifică în domeniul acordării locuinței de serviciu se referă la funcțiile de demnitate publică asimilate celei de secretar de stat, rang pe care legiuitorul a omis să-l stabilească pentru membrii Colegiului în legea de organizare și funcționare a CNSAS.
Din cauza asta, sunt dificultăți în obținerea unei locuințe de serviciu de către acei membri ai Colegiului care au domiciliul în afara Bucureștiului“.
Un alt argument adus de Colegiu face trimitere la diverse instituții aflate sub control parlamentar, așa cum funcționează CNSAS, precum Consiliul Legislativ sau Avocatul Poporului.
Se oferă drept exemplu faptul că președintele de secție al Consiliului Legislativ și adjunctul Avocatului Poporului sunt menționați în lege ca având funcțiile asimilate secretarilor de stat.
Conform HG 21/2019, la care șefii CNSAS fac referire în „memoriul“ lor, secretarii de stat primesc până la 40.000 de lei anual de la stat pentru decontarea chiriilor în București.
În cazul membrilor Colegiului CNSAS, această sumă o primesc pentru a veni în București la cele două ședințe organizate săptămânal, conform legii, la sediul instituției.
Beneficiarii banilor de chirie, explicații diferite
Newsweek România a încercat să ia legătura și cu ceilalți membri ai Colegiului CNSAS care au beneficiat de banii de chirie în 2020, însă doar Cazemir Ionescu și Cătălin-Boris Precul au putut fi contactați. Cei doi au variante diferite cu privire la verificările Curții de Conturi, dar și la documentul pe care l-au semnat și care s-a transformat, ulterior, într-o propunere de modificare a legii CNSAS.
Cazemir Ionescu, despre care Newsweek România a dezvăluit, în 2019, că primea 3.000 de lei lunar pentru plata unei locuințe închiriate în București, în condițiile în care deținea o casă la Snagov, adică la marginea
Capitalei (casă pe care, conform declarației de avere de anul acesta, ar fi pierdut-o în 5 ianuarie 2021, în urma unei executări silite – n.r.), nu a dorit să comenteze raportul Curții de Conturi.
Cătălin-Boris Precul, secretarul Colegiului CNSAS și unul dintre beneficiarii banilor pentru plata chiriei în București
În privința modificării legislative, mai întâi a spus că nu știe despre ce este vorba: „Schimbarea legislativă nu este problema noastră, nu noi facem schimbări legislative, de asta se ocupă Parlamentul. Nu știu cine a făcut asta“.
După ce i s-a spus că inclusiv el a semnat, alături de ceilalți membri ai Colegiului, documentul prin care se argumenta necesitatea modificării legii CNSAS, Cazemir Ionescu și-a amintit brusc despre ce este vorba: „Bineînțeles că, fiind întrebați dacă suținem schimbarea legislativă, am fost de acord.
La nivelul mai multor instituții care se află în aceeași situație cu noi, sunt persoane cu rang de ministru secretar de stat care beneficiază de facilități precum plata chiriei.
Cine a făcut această omisiune în lege nu știm, ne depășește pe noi, care suntem niște slujbași oarecare“.
Pe de altă parte, botoșănenaul Cătălin-Boris Precul invocă aceeași „lacună legislativă“, dar aduce drept argument și „gradul de respect“ pe care ar trebui să-l primească membrii Colegiului CNSAS odată cu schimbarea legii.
Susținând că nu a „apucat“ să studieze raportul Curții de Conturi, Precul precizează că nu există nicio legătură între propunerea de modificare a legii și decontarea banilor de chirie pentru el și ceilalți membri ai Colegiului care nu locuiesc în București.
Asta deși chiar în documentul semnat de cei zece șefi ai instituției, deci inclusiv de Precul, unul dintre argumente face referire explicit la locuințele de serviciu ale acestora.
„Nemenționarea în lege a statutului de secretar de stat pentru membrii Colegiului CNSAS este o scăpare a legiuitorului și este bine să fim priviți cu același grad de respect, de legitimitate, ca alți colegi din diferite instituții aflate sub control parlamentar“, a declarat Precul.
Președintele Colegiului: „Vom vedea, nu pot eu să vă răspund“
Întrebați de ce este necesară, acum, modificarea legii de funcționare a CNSAS, prin schimbarea unui singur articol care vizează strict membrii Colegiului, răspunsurile au variat de la un membru al Colegiului la altul.
Constantin Buchet, președintele Colegiului CNSAS, explică demersul de a semna documentul înaintat parlamentarului Florin-Alexandru Alexe prin faptul că „propunerea de modificare a legii confirmă, de fapt, o realitate“.
Buchet face referire la faptul că, în alte legi, membrii Colegiului ar fi incluși în categoria demnitarilor asimilați funcției de secretar de stat, însă titulatura lipsește din legea CNSAS.
Întrebat dacă pe masa Colegiului CNSAS există o inițiativă comună similară, dar care să vizeze nu rangul și beneficiile financiare ale șefilor instituției, ci lucruri ce ar ține de reformarea OUG 24/2008, în sensul unei deconspirări mai accelerate, Buchet a spus că un astfel de demers nu există: „Vom vedea în Colegiu, nu pot eu să vă răspund“.
Sulfina Barbu, membru al Colegiului, a declarat că singura motivație pentru semnarea documentului sus-menționat are la bază „o aliniere a legislației“.
„Nu se impunea modificarea legii“
Germina Nagâț, membru al Colegiului CNSAS, este de părere, pe de altă parte, că „nu se impunea nimic nici acum, nici altă dată, nimic care să rezolve situația locativă a membrilor Colegiului. Urgența acestei modificări legislative, din punctul meu de vedere, nu există.
Dacă Curtea de Conturi a acceptat argumentele juridice la controlul de anul acesta, nu văd care era urgența. Urgența, în modificarea legii noastre, este în cu totul alte articole“.
Nagâț mai arată că motivația semnării de către toți membrii Colegiului CNSAS a documentului prin care se susține necesitatea modificării legii a fost „raportul Curții de Conturi din acest an.
Propunerea de text a venit de la juriștii din corpul tehnic al CNSAS, chiar în timpul acestui control. S-au prezentat niște argumente din alte legi care, prin asimilare, ar conduce la concluzia că membrii Colegiului au acest statut, de secretari de stat.
Dar solicitarea întocmirii acelui document cred că a venit de la unii membri ai Colegiului CNSAS, nu-mi imaginez că, altfel, corpul tehnic ar fi făcut acele argumentări“.
