În timp ce pentru modificarea legislativă care le va aduce titulatura de secretari de stat, precum și beneficiile materiale care vin odată cu ea, membrii Colegiului CNSAS s-au mobilizat exemplar, la nivelul instituției nu există o preocupare similară pentru rezolvarea problemelor care „ard“ în sistem și care ar putea duce, prin modificarea OUG 24/2008, la îmbunătățirea activității de deconspirare.
Newsweek România a întocmit împreună cu istoricul Mădălin Hodor, angajat al CNSAS, o listă cu astfel de probleme.
Conform istoricului, principala deficiență a legii este legarea procesului de deconspirare de accesul la dosarele Securității.
Concret, arată Hodor, „cade în sarcina persoanelor care vin la CNSAS să-și vadă dosarul dacă vor să solicite și deconspirarea ofițerilor sau colaboratorilor care le-au instrumentat dosarul.
Procesul de deconspirare este lăsat, astfel, în rezolvarea victimelor, să se regleze ele cu cei care le-au provocat suferințele“.
Mădălin Hodor mai subliniază că, așa cum arată rapoartele de activitate ale CNSAS, proporția ofițerilor și colaboratorilor deconspirați la cererea victimelor este, în prezent, de 90% din totalul dosarelor lucrate: „Este logic să fie așa, cât timp funcțiile prevăzute în lege ca fiind verificate din oficiu de CNSAS sunt destul de puține, precum cea de președinte al României, aleși locali, șefi de servicii secrete“.
Decuplarea deconspirării de accesul la dosar
Istoricul mai arată că în rândul victimelor care pot solicita CNSAS verificarea celor care i-au urmărit există un grad mare de reticență: „Noi trebuie să îi convingem pe acești oameni să depună o astfel de cerere, lucru pe care cei mai mulți nu-l înțeleg.
Oamenii nu văd care este finalitatea demersului. Sunt procese care durează ani până ca numele ofițerilor să fie publicat în Monitorul Oficial.
Nu am văzut persoane care să fie foarte motivate să facă acest lucru, cu excepția celor care sunt conștiente de importanța proceselor de deconspirare a Securității. Însă oamenii aceștia sunt rari și provin, în special, din rândul personalităților“.
90% dintre ofițerii
și colaboratorii
Securității au fost
deconspirați la
cererea victimelor
Ceea ce ar trebui modificat în legislația actuală, arată Mădălin Hodor, ar fi decuplarea deconspirării de accesul la dosar.
Mai exact, pe lângă cererile care vin din partea victimelor, legea să permită CNSAS să verifice din oficiu pe oricare dintre foștii colaboratori și ofițeri de Securitate.
„Practica ne-a arătat că se ajunge inclusiv la situații de-a dreptul hilare. Trimitem în instanță plutonieri majori cu rang inferior în ierarhia Securității, dar nu-i trimitem pe cei care au avut puterea de decizie, care au semnat documente și care au dat ordine, pentru că nu avem cereri făcute de victime.
Efectul pe termen lung este că nu putem avea o imagine clară a deconspirării, care se face aleatoriu, haotic“, spune Mădălin Hodor.
Predarea arhivelor, eterna problemă
O altă modificare care s-ar impune în actuala legislație este legată de arhivele fostei Securități. Istoricul precizează că trebuie menționat explicit în lege un termen de predare către CNSAS a arhivelor deținute de alte instituții, precum SRI, SIE, MAI sau MApN.
„Acum, nu este niciun fel de obligație în privința termenului de predare a acestor arhive, iar instituțiile care le dețin și care, confom legii, sunt obligate să le predea CNSAS, nu răspund în niciun fel dacă nu o fac.
Au trecut 21 de ani de la înființarea CNSAS și încă sunt părți importante din arhivă care nu ne-au fost predate de către aceste instituții.
FOTO: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea
O modificare importantă ar fi prevederea unui termen rezonabil în care, din momentul intrării în vigoare a legii, absolut toate părțile deținătoare ale arhivei fostei Securități să fie obligate să predea arhiva la CNSAS.
Mădălin Hodor mai arată că o altă modificare legislativă care s-ar impune ar trebui să vizeze categoriile de persoane care pot fi verificate.
De exemplu, în prezent, preoții nu pot fi verificați de către CNSAS decât la cererea superiorilor ierarhici ai acestora.
Termeni-esențiali, prost definiți în lege
Germina Nagâț, membru al Colegiului CNSAS care a fost, până la preluarea mandatului, în 2018, șefa Direcției de Investigații a instituției, a precizat că pe lista de priorități a schimbărilor legislative privind legea CNSAS ar trebui să fie modificarea celor două definiții esențiale, a colaboratorului și a lucrătorului fostei Securități.
Din cauza modului prost în care au fost formulate aceste definiții, arată Germina Nagâț (foto: INQUAM PHOTOS/ George Călin), CNSAS este în situația de a da adeverințe de necolaborare unor persoane care au colaborat cu fosta Securitate.
„Din acest motiv, opinia publică nu înțelege întotdeauna cum se poate să îi dai cuiva adeverință de necolaborare, dar în preambulul adeverinței să scrii un istoric cu zeci de note informative scrise de acea persoană“.
La definiția lucrătorului, problema pare a fi și mai gravă, pentru că se limitează încadrarea în această categorie la „ofițerii de Miliție care au avut atribuții pe linie de Securitate“.
Conform Germinei Nagâț, acest lucru este interpretat foarte restrictiv, în unele cazuri, în instanță.
Astfel, CNSAS ajunge în situația în care riscă să piardă procese din cauză că pârâții se apără spunând că numai ofițerii de Miliție din posturile de la țară aveau atribuții pe linie de Securitate, preluau notele informative și, uneori, trasau sarcini, iar restul milițienilor nu.
„Acest lucru exclude de la verificări ofițerii de Miliție din orașe și pe cei din judiciar, care făceau anchete penale, care participau la anchetele Securității și care, uneori, deghizau anchetele Securității, adică le ascundeau în anchete de drept comun.
Erau părtași la acte de represiune politică foarte clare. CNSAS nu-i poate încadra în categoria lucrătorilor din cauza acestei mici inserții în definiția legală a lucrătorului, și anume «milițian cu atribuții pe linie de Securitate».
Este o stupizenie care a îngustat foarte mult aria de verificări în materie de ofițeri“, subliniază Germina Nagâț.
