România a exportat câini de 250.000.000€. Afacere stimulată de legi noi care lasă maidanezii pe străzi

Legislația privind animalele fără stăpân a fost înăsprită în urmă cu mai bine de 10 ani când un copil de 4 ani, Ionuț Anghel, a fost ucis în plină zi într-un parc de o haită de câini maidanezi.

România a exportat câini de 250 milioane Euro.  Afacere stimulată de legi noi care lasă maidanezii pe străzi

Umplerea străzilor de maidanezi este un ajutor nesperat pentru exportul României de câini, o afacere controlată covârșitor de o serie de ONG-uri care se ocupă de bunăstaarea animalelor fără stăpân.

Numai în perioada 2014-2025, România a exportat jumătate de milion de câini în valoare de 200-250 milioane Euro. Din care aproape 70% e reprezentat de câinii fără stăpân.

Există voci care susțin că cifrele oficiale sunt cu mult în spatele realității.

Citește și: Femeia ucisă de câini în sectorul 6 mai fusese atacată de animale în aceeaşi zonă şi anul trecut

Desant parlamentar pentru pentru protecția animalelor

La sfârșitul anului trecut pe holurile Parlamentului microfoanele jurnaliștilor sorbeau cuvintele unui grup format din deputatul liberal, Adrian Baciu, și Hilde Tudora, director Protecția Animalelor la Consiliului Județean Ilfov.

Cei doi alături de o serie de ONG-uri de protecție a animalelor fără stăpân anunțau că vor depune trei proiecte de modificare a unor acte normative: Legea 205/2004 privind protecţia animalelor, OUG nr. 155 din 21 noiembrie 2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân și Legea nr. 227/2018 privind susținerea activității în sectorul avicol.

Tonul era trimfalist iar atitudinea plină de speranță. A fost însoțită de o campanie de sensibilizare a opiniei publice prin apariții la tv, pe rețelele de socializare și campanii de strângere de semnături.

“"Pentru aceste propuneri legislative s-au strâns peste 215.000 de semnături. (...)Primul lucru pe care vrem să-l facă acest proiect este să standardizeze un fel de organizare administrativă, astfel încât consiliile judeţene, consiliile locale să înfiinţeze autorităţile necesare pentru gestionarea şi pentru protecţie animalelor, cu un serviciu special dedicat pentru gestionarea câinilor fără stăpân.

Lucrul ăsta se întâmplă, în primul rând, printr-o analiză foarte clară a problemelor,  un recensământ al câinilor fără stăpân existenţi în fiecare judeţ şi, bineînţeles, foarte important, un plan de acţiune pe termen mediu cu resursele financiare necesare pentru a pune în siguranţă vieţile cetăţenilor şi pentru a oferi în egală măsură respectul cuvenit animalelor"

La rândul ei, Tudora susținea că "sunt nişte schimbări absolut normale, absolut fireşti. În primul rând, recunoaşterea animalelor ca fiinţe vii. Este un pas normal pentru o societate modernă şi civilizată. Apoi, schimbarea paradigmei în privinţa gestionării câinilor fără stăpân. Într-o societate civilizată, câinii nu au ce să caute pe stradă.

Citește și: Ocupația de îngrijitor de câini a devenit oficial o meserie și în România. Ce trebuie să știi

Oamenii nu trebuie muşcaţi de câini, oamenilor nu trebuia să le fie frică să meargă pe străzi, iar animalele nu trebuia să fie omorâte. Înlocuim eutanasierea câinilor, care ne costă foarte mult din bani publici, cu sterilizarea lor în masă. Şi al treilea proiect extrem de important - tranziţia pentru animalele de fermă, în special găini, de la baterii, ca ele să fie crescute la sol şi în condiţii ecologice, astfel încât să avem apoi produse sănătoase pentru noi, pentru familiile noastre".

Vezi AICI cele trei propuneri de modificare a legislației aflate acum în Parlament.

ONG de protecția a drepturilor victimelor: Vor readuce câinii vagabonzi pe străzi. Se pune dreptul animalelor în fața celor al oamenilor

Numai că entuziasmul acestora nu este împărtășit de alte ONG-uri.

Ana Măiță, președintele Asociatiei Initiativa pentru Responsabilitate Civică (IREC), care s-a constituit în urma morții tragice a lui Ionuț Anghel, copilul de 4 ani ucis de câinii fără stăpan din București, consideră că cele două proiecte de legi ar trebui respinse imediat iar cadrul legislativ să rămână nemodificat: “Noi cerem  respingerea integrală a ambelor proiecte de lege.

Orice modificare a OUG 155/2001 trebuie să vizeze responsabilizarea proprietarilor și eficiența colectării/eliminării câinilor din spațiul public, nu legalizarea vagabondajului canin și transformarea României într-un adăpost în aer liber cu risc vital pentru cetățenii săi”

Măiță nu are nici un cuvânt de laudă despre inițiativa lui Hilde Teodora pe care o torpilează din toate pozițiile : “Modificările sunt un atentat la siguranța publică prin legalizarea abandonului. Proiectul introduce conceptul de „repunere în teritoriu” a câinilor, inclusiv a celor de talie mare, sub pretextul că sunt „speriați” sau „acceptați de comunitate”. Această măsură transformă spațiul public (parcuri, străzi, locuri de joacă) în adăposturi deschise.

Un câine, chiar și sterilizat, își păstrează instinctul teritorial și de apărare, reprezentând un pericol letal, așa cum au demonstrat tragediile anterioare (cazul Ionuț Anghel, cazul Lacul Morii - Ana Oros Daraban). Statul are obligația constituțională de a garanta siguranța cetățenilor, nu de a popula străzile cu animale potențial periculoase.

Interzicerea eutanasierii și obligativitatea menținerii câinilor în adăposturi pe viață sau returnarea lor pe stradă va genera costuri uriașe pentru bugetele locale. În loc să fie investiți în infrastructură, banii contribuabililor vor fi direcționați către firme și ONG-uri pentru servicii de „cazare” și hrană pe termen nedeterminat, fără a rezolva problema.

Președinta IREC susține că modificările propuse de organizațiile pentru apărarea drepturilor animalelor va duce la o migrație a câinilor fără stăpân din zonele rurale către zonele urbane: “Prin eliminarea eutanasierii și transformarea orașelor în sanctuare pentru câini, se va încuraja fenomenul transferului de câini din comunele limitrofe către marile orașe.

Primăriile rurale vor continua să nu investească în sterilizări, știind că orașele sunt obligate prin lege să preia și să întrețină acești câini.

Nicio țară civilizată din Europa de Vest (Marea Britanie, Franța, Germania) nu permite menținerea câinilor fără stăpân pe domeniul public. Modelul propus de B669/2025 este unul eșuat, care condamnă România la subdezvoltare și cetățenii la insecuritate“.

CES a dat aviz negativ pentru două din cele trei proiecte legislative.

Consiliul Legislativ, aviz favorabil.

Consiliul Economic și Social (CES) a dat avize negative celor două proiecte legislative demolându-le pur și simplu.

Despre proiectul de modificare a legii 205/2004, specialiștii CES au spus că “legitimează prezența permanentă a animalelor fără stăpân pe domeniul public prin permiterea hrănirii și adăpostirii acestora, afectând dreptul cetățenilor la siguranță și la utilizarea neîngrădită a spațiului public; domeniul public este destinat folosinței generale în condiții de siguranță și ordine, iar transformarea acestuia într-un spațiu de adăpostire și hrănire a animalelor fără stăpân creează un conflict juridic cu regimul legal al drumurilor, trotuarelor, parcurilor și al altor spații publice; (...)propunerea legislativă intră în contradicție cu standardele europene privind gestionarea animalelor fără stăpân, care nu recunosc dreptul animalelor de a ocupa permanent spațiul public, ci impun soluții de capturare, adăpostire, adopție sau, după caz, eutanasiere ca măsură de ultim resort. “

Vezi mai jos criticile integrale ale CES la propunerile de modificare a Legii 205/2004

Despre modificările aduse Ordonanței OUG nr. 155/2001, specialiștii CES susțin că “reintroducerea câinilor fără stăpân în spațiul public creează un risc previzibil și sistemic pentru viața și integritatea fizică a persoanelor, în special pentru copii, vârstnici și persoane cu dizabilități, contrar obligației statului de protejare a acestora, consacrată de art. 22 din Constituție; (...)

Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, a statuat că protecția vieții și integrității fizice a persoanei umane are prioritate constituțională și că eutanasierea câinilor fără stăpân, reglementată ca soluție de ultim resort, este constituțională, în măsura în care alte soluții s-au dovedit insuficiente pentru gestionarea fenomenului. Eliminarea acestui instrument din cadrul legal contravine raționamentului Curții și reduce capacitatea statului de a-și îndeplini obligațiile constituționale“.

Vezi mai jos criticile integrale ale CES la propunerile de modificare a OUG nr. 155/2001

România a exportat în ultimii 11 ani jumătate de milion de câini

Conform unor date furnizate Newsweek România de către Agenția Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) România a emis în 2025 un număr de 40.636 certificate Traces NT (un document oficial de sănătate și conformitate sanitar-veterinară care însoțește animalul atunci când acesta este mutat sau exportat în interiorul Uniunii Europene sau spre/dinspre o țară terță). În 2024 au emis 38.221 iar în 2023 37.834.

Vezi documentul mai jos

Conform unor alte date publice ale ANSVSA situația certificatelor oficiale de transport TRACES emise de Direcțiile Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) din România a fost de 16.745 în 2014 , a avut un maxim de 57.756 în 2018 și a coborât la 45.011 în 2019.

Numărul total al certificatelor emise oficial în perioada 2014-2025 a fost de aproximativ jumătate de milion. Din care doar un mic procent, de sub 1% a fost reprezentat de mutarea animalelor, restul fiind exporturile.

Conform unui raport din martie 2024 al Registrului de Evidență al Câinilor cu Stăpân (RECS), gestionat de Colegiul Medicilor Veterinari din România, țara noastră a exportat în perioada 2014-2024 un număr de 457.018 câini. Conform aceluiași raport, din totalul câinilor înregistrați în România

aproape 68% sunt metiși sau câini de rasă comună (adică tipologia specifică câinilor fără stăpân) și doar doar 32% sunt înregistrați ca „de rasă”.

Vezi mai jos raportul Registrului de Evidență al Câinilor cu Stăpân (RECS) care la pagina 11 precizează exportul făcut

Încasări de 200-250 milioane Euro din exportul de câini din care 70% sunt maidanezi

Conform legislației în vigoare, când un câine este exportat trebuie sa fie cazat într un centru de colectare autorizat sanitar veterinar, care și întocmește documentele de export, animalul fiind proprietatea acestuia cu 48 de ore înainte de plecare.

Procedura actuală arată astfel: proprietarul animalulului, persoană fizică sau juridică, donează câinele catre centrul de colectare deci acesta devine proprietar, apoi centrul de colectare trimite o notificare catre DSVSA cu ciplistul primit de la vechii proprietari - cip listul conține datele despre noii proprietari ai animalelor din țările unde sunt exportati, DSVSA verifică centrul de colectare și animalele și eliberează cetificatul Traces după ce au fost introduse în sistem datele astfel încât autoritățile vamale și omologul din țara unde ajunge câinele să fie înștiințate cu privire la viitorul transport.

Conform datelor de pe paginile de socializare ale diferitelor ONG-uri care importă câini din Estul Europei costurile unei singure adopții a unor câini ai străzii din România variază în funcție de țară: pentru Marea Britanie adoptarea unui câine din România este de 400-550 lire sterline în timp ce în Germania costuri merg de la 350 la 550 Euro.

Astfel valoarea totală a afacerii exportului de câini pentru perioada 2014-2025 a fost de aproximativ 200-250 milioane de Euro.

Există voci care susțin că valoarea neoficială a acestei piețe de export ar fi de câteva ori mai mare.