Justiția răstoarnă licitații SAFE de 11 miliarde lei. Contracte semnate în grabă prin proceduri netransparente

Contractele fuseseră deja semnate de autoritățile române, unele chiar înainte de controversatul termen de 30 mai 2026, despre care Guvernul a recunoscut ulterior că nu era un termen general de pierdere a finanțării europene.

În exclusivitate pentru Newsweek România, CNIR confirmă că un contract de aproape patru miliarde lei, semnat în urmă cu cinci luni, nu a produs nici măcar servicii de proiectare facturate.

Justiția începe să întoarcă din drum miliardele SAFE

Graba autorităților române de a atribui contracte de miliarde de lei prin programul european SAFE începe să se lovească de hotărârile definitive ale instanțelor de judecată.

În numai trei luni, Curtea de Apel București a intervenit în patru proceduri de achiziție publică pentru Autostrada A8 și Drumul Expres Suceava–Siret, după contestațiile unor constructori care au reclamat nereguli în evaluarea ofertelor, lipsă de transparență și restricționarea accesului la documentele licitațiilor.

Contractele au o valoare cumulată de aproximativ 11,2 miliarde lei, fără TVA, echivalentul a peste 2,2 miliarde euro.

Citește și: Decizia Guvernului Niculescu. Cine va coordona Programul SAFE și ce măsuri vor fi luate în 2027?

Judecătorii au suspendat executarea a două contracte A8, au anulat parțial acte privind evaluarea ofertelor și au obligat autoritățile contractante să reanalizeze licitații ale căror rezultate fuseseră deja oficializate prin contracte semnate.

Nu vorbim, deocamdată, despre anularea definitivă a tuturor celor patru contracte. Dar vorbim despre decizii judecătorești care pun sub semnul întrebării rezultatele unor proceduri de achiziții de miliarde de lei.

Iar aceste hotărâri apar după ce Newsweek România a demonstrat, printr-o serie de investigații publicate în iulie și august 2026, că autoritățile au accelerat achizițiile SAFE invocând un termen european care nu se aplica tuturor contractelor.

Primul caz: contractul de 3,93 miliarde lei atribuit spaniolilor de la FCC, suspendat

Cea mai recentă decizie a fost pronunțată pe 28 octombrie 2026 de Curtea de Apel București.

Judecătorii au admis contestația în anulare formulată de compania românească Concelex împotriva rezultatului licitației organizate de Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) pentru tronsonul 3 Lețcani–Iași al Autostrăzii A8.

Contractul, în valoare de aproximativ 3,93 miliarde lei fără TVA, fusese semnat pe 29 mai 2026 cu constructorul spaniol FCC Construcción.

Instanța a anulat parțial Decizia civilă nr. 702 din 29 iulie 2026, a desființat parțial decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) și a dispus suspendarea executării contractului până la soluționarea cauzei.

Motivul procedural: anumite critici formulate de Concelex nu fuseseră analizate, iar instanța urmează să le examineze la termenul stabilit pentru 18 noiembrie 2026.

Oferta câștigătoare a FCC, de aproximativ 3,93 miliarde lei, era cu 25,7% sub valoarea estimată de CNIR, de 5,29 miliarde lei.

Concelex a contestat, între altele, modul în care autoritatea contractantă a verificat fundamentarea prețului, conformitatea tehnică a ofertelor și accesul concurenților la documentele licitației.

CNIR recunoaște: nicio lucrare executată, niciun serviciu de proiectare facturat

Într-un răspuns oficial transmis Newsweek România pe 30 octombrie 2026, semnat de directorul general Gabriel Budescu, CNIR face o dezvăluire importantă.

Gabriel Budescu, director general CNAIR Foto: INQUAM Photos/ George Călin

Deși contractul fusese semnat în urmă cu aproximativ cinci luni, compania afirmă că a amânat începerea proiectării tocmai pentru a reduce riscurile generate de litigiu.

„În acest moment nu există servicii sau lucrări executate, recepționate sau facturate și nu au fost acordate avansuri”, precizează CNIR.

A fost constituită doar garanția de bună execuție, potrivit obligațiilor contractuale.

Cu alte cuvinte, statul român are un contract de aproape patru miliarde lei semnat încă din mai, dar pentru care, potrivit autorității contractante, nu fusese executată și facturată nicio prestație până la suspendarea decisă de instanță.

Citește și: România și Moldova pregătesc programe antidronă. Niculescu: „Incursiunile se întâmplă tot mai des”

CNIR precizează că a notificat FCC Construcción pe 29 octombrie cu privire la suspendarea contractului.

Compania nu a comunicat însă o evaluare financiară a eventualelor întârzieri, despăgubiri sau efecte asupra calendarului SAFE.

CNIR dă vina pe motivele neanalizate de CNSC

Întrebată de Newsweek România cine a aprobat semnarea contractului, dacă au existat avertismente juridice și ce riscuri au fost asumate, CNIR invocă Legea nr. 101/2016.

Potrivit articolului 9 alineatul (4) din această lege, autoritatea contractantă are obligația să încheie contractul cu ofertantul declarat câștigător după o soluție CNSC de menținere a rezultatului, chiar dacă împotriva deciziei a fost formulată o plângere, cu respectarea condițiilor și termenului legal de așteptare.

CNIR insistă că obținuse anterior soluții favorabile atât la CNSC, cât și la Curtea de Apel București.

Mai mult, compania încearcă să delimiteze propria responsabilitate de activitatea CNSC.

„Această contestație în anulare are la bază motive care nu au fost analizate de CNSC și nu o culpă a CNIR”, susține instituția condusă de Gabriel Budescu.

Licitații de miliarde de lei, documente ascunse în spatele confidențialității

O altă problemă ridicată de contestatari privește transparența procedurilor de atribuire.

Concelex a reclamat că accesul la anumite documente ale ofertelor concurente a fost restricționat, inclusiv la propuneri tehnice, financiare și clarificări.

CNIR confirmă că documente esențiale au fost declarate confidențiale, dar afirmă că această protecție a fost solicitată chiar de ofertanți.

Potrivit răspunsului oficial, inclusiv asocierea Concelex și-a declarat confidențiale propunerile tehnice, propunerile financiare și clarificările.

Autoritatea contractantă susține că a acordat același tratament tuturor participanților, permițând accesul la documentele nedeclarate confidențiale.

În plus, CNIR invocă o hotărâre a Tribunalului București din 22 octombrie 2026, prin care o cerere a Concelex privind accesul la documente a fost respinsă ca inadmisibilă.

CNSC: Nu putem explica motivele neanalizate până nu primim hotărârea instanței

Într-un alt răspuns oficial obținut de Newsweek România, președintele CNSC, Bogdan-Marius Boghiu, confirmă decizia Curții de Apel București din 28 octombrie.

CNSC precizează însă că nu primise încă hotărârea motivată și, în consecință, nu poate identifica oficial motivele considerate neanalizate de judecători.

Instituția susține că minuta publicată de instanță conține numai soluția pe scurt, iar întinderea și argumentele desființării parțiale pot fi stabilite după redactarea hotărârii.

CNSC invocă și independența sa administrativ-jurisdicțională, precum și faptul că nu este parte în procesul de soluționare a plângerilor împotriva propriilor decizii.

Prin urmare, la cinci luni de la prima decizie CNSC și după semnarea unui contract de aproape patru miliarde lei, motivele concrete care trebuie reanalizate nu erau încă explicate public de instituție.

Al doilea caz A8: încă 3,57 miliarde lei, contract suspendat și ofertă trimisă la reevaluare

Contractul FCC nu este un caz izolat.

Pe 5 august 2026, aceeași Curte de Apel București a admis plângerile formulate de Construcții Erbașu și Concelex privind tronsonul 4 Iași–Ungheni al Autostrăzii A8.

Contractul, în valoare de 3,57 miliarde lei fără TVA, fusese semnat pe 2 iulie 2026 cu asocierea italiană Itinera–Saipem–ICM.

Prin Decizia nr. 720/2026, instanța a modificat decizia CNSC, a dispus examinarea criticilor rămase neanalizate și a suspendat executarea contractului.

Ulterior, pe 13 octombrie 2026, prin Decizia nr. 866/2026, judecătorii au admis contestația Construcții Erbașu și parțial contestația Concelex în privința ofertei Itinera.

Instanța a anulat parțial raportul procedurii și actele aferente evaluării ofertei câștigătoare și a obligat CNIR să reevalueze oferta Itinera în termen de 20 de zile de la primirea deciziei.

Diferența de punctaj dintre ofertele Itinera și Erbașu fusese de numai 0,06 puncte.

Hotărârea este definitivă, dar împotriva acesteia au fost formulate căi extraordinare de atac.

Astfel, două contracte ale Autostrăzii A8, în valoare cumulată de 7,5 miliarde lei, au ajuns să fie suspendate de instanță, iar unul dintre ele să fie trimis și la reevaluarea ofertei câștigătoare.

Alte 3,72 miliarde lei: Justiția desființează acte de atribuire pe Suceava–Siret

Un alt episod important al seriei de litigii SAFE a avut loc pe 18 septembrie 2026.

Curtea de Apel București a admis plângerile formulate de Concelex și Construcții Erbașu împotriva rezultatelor licitațiilor pentru primele două loturi ale Drumului Expres Suceava–Siret.

Contractele, în valoare cumulată de aproximativ 3,72 miliarde lei fără TVA, fuseseră semnate pe 29 mai 2026 de CNAIR cu asocierea româno-ucraineană Far Foundation–Automagistral Pivden–Lincor Trans.

Prin hotărârea din dosarul nr. 3574/2/2026, instanța a anulat rapoartele procedurilor și actele aferente în ceea ce privește respingerea ofertelor Concelex și Construcții Erbașu, precum și evaluarea ofertei asocierii Far Foundation.

Judecătorii au obligat CNAIR să reevalueze cele trei oferte pentru ambele loturi.

Lotul 1 Suceava–Dărmănești valorează aproximativ 2,09 miliarde lei, iar lotul 2 Dărmănești–Bălcăuți, aproximativ 1,63 miliarde lei.

Ambele fuseseră contractate înainte de termenul SAFE de 30 mai.

Și aici, autoritatea contractantă semnase deja contractele înainte ca instanța să dispună reevaluarea ofertelor.

30 mai: termenul invocat pentru grabă nu era un ultimatum general al Bruxelles-ului

Seria de decizii judecătorești readuce în atenție investigațiile publicate de Newsweek România în vara anului 2026 privind termenul de 30 mai.

Pe 13 iulie, Newsweek a arătat, pe baza răspunsului Comisiei Europene, că data de 30 mai 2026 nu reprezenta termenul general până la care România trebuia să semneze toate contractele SAFE pentru a nu pierde finanțarea.

Termenul privea o derogare de la regula achizițiilor comune, permițând finanțarea unor achiziții realizate individual de un singur stat membru, în condițiile stabilite de regulament.

Ulterior, pe 23 iulie, Cancelaria Prim-Ministrului a confirmat pentru Newsweek România că termenul nu era unul general.

Guvernul a recunoscut că accelerarea contractelor urmărea valorificarea posibilității de a realiza achiziții singulare.

Explicația oficială a fost că România dorea să păstreze mai mult control asupra furnizorilor, caracteristicilor tehnice și cooperării industriale.

Dar pentru infrastructura rutieră situația era și mai interesantă.

Ministerul Transporturilor a transmis Newsweek că investițiile A7 și A8 erau tratate ca achiziții comune, în cooperare cu Ucraina și Republica Moldova, și că termenul de 30 mai nu se aplica acestora.

CNIR a transmis la rândul său că termenul de 30 mai nu i-a influențat procedurile.

Cu toate acestea, Ministerul Transporturilor a recunoscut că au fost organizate întâlniri și transmise solicitări pentru accelerarea etapelor administrative și a procedurilor de atribuire, iar CNIR a confirmat finalizarea cu celeritate a evaluărilor tehnice și financiare.

Două contracte A8 au fost semnate pe 28 și 29 mai 2026.

Primele două loturi Suceava–Siret au fost semnate tot pe 29 mai.

Iar acum, în cazul mai multor contracte, instanțele obligă autoritățile să revină asupra unor acte și evaluări realizate înainte de atribuirea lucrărilor.

Cine suportă factura contractelor SAFE blocate?

România are disponibilă prin SAFE o finanțare sub formă de împrumut de până la 16,68 miliarde euro, care trebuie rambursată împreună cu dobânzile.

Într-o investigație publicată pe 3 august 2026, Newsweek România a arătat că Ministerul Finanțelor estimase o dobândă de aproximativ 3–3,5% și o maturitate de 45 de ani pentru tranșele împrumutului.

Ministerul nu prezentase însă o estimare a costului total.

Mai mult, întrebat despre contractele întârziate, contestate, reziliate sau care nu vor fi finalizate până la închiderea perioadei de plăți SAFE, la 31 decembrie 2030, Ministerul Finanțelor nu indicase un mecanism financiar prestabilit.

Gestionarea unor asemenea situații urma să fie stabilită de la caz la caz.

Acum, riscul despre care autoritățile vorbeau în termeni ipotetici începe să aibă exemple concrete.

Sunt patru contracte de infrastructură de peste 11 miliarde lei afectate de intervenții judecătorești, iar consecințele asupra calendarelor de execuție și asupra finanțării nu sunt pe deplin clarificate.