EXCLUSIV Șarlatania din trecutul deputatului USR Stelian Ion: handicap inventat pentru locuință ANL

DE Sabin Orcan , Cătălin Prisacariu | Actualizat: 22.08.2020 - 21:16

Deputatul USR Stelian Ion, candidat la funcția de primar al Constanței în alegerile de luna viitoare, tăinuiește de 15 ani o escrocherie imobiliară. Nu una care să-i fi adus vreo avere, ci o manevră prin care a obținut ilegal o garsonieră de la ANL.

SHARE

Se întâmpla pe vremea când politicianul de astăzi era un tânăr avocat, apropiat de tabăra fostului primar PSD Radu Mazăre.  

Patru nereguli, unele penale

Pentru a pune mâna pe garsonieră, Stelian Ion a încălcat de cel puțin patru ori legea, crescându-și în mod fraudulos punctajul. Unele dintre nereguli puteau fi sancționate chiar penal, dacă o anchetă ar fi fost efectuată la timp. Newsweek România deține toate documentele din dosarul pe care Stelian Ion l-a depus în anul 2004 la Regia Autonomă Exploatarea Domeniului Public și Privat (RAEDPP) Constanța, instituția responsabilă cu evaluarea solicitanților de locuințe ANL.

Principalele nereguli pe care le-am descoperit în urma investigației noastre sunt:

1. deși era tolerat în spațiu în apartamentul părinților, a încheiat peste noapte un contract de închiriere cu tatăl său contra sumei de 100.000 de lei vechi (10 lei noi) lunar;

2. a declarat în fals că are un handicap grav care necesită însoțitor, deși era contrazis chiar de actele medicale pe care el însuși le-a depus la dosar;

3. a declarat numai parțial venituri și nici măcar cele declarate nu se încadrau la punctajul obținut;

4. a declarat în fals că lucra la o instituție publică, deși era avocat. În total, Stelian Ion și-a crescut fraudulos punctajul cu cel puțin 27 de puncte (din rezultatul final de 81).  

PRIMA NEREGULĂ: CONTRACTUL DE CHIRIE CU PROPRIUL TATĂ

În documentul intitulat “Criterii de ierarhizare stabilite prin punctaj” se menționează că Stelian Ion este “CHIRIAȘ” în Constanța. Ceea ce, într-adevăr, era, dar numai din data de 14 aprilie 2005, când a încheiat un contract de închiriere cu propriul tată.

În mod ciudat, însă, cererea pentru o locuință ANL fusese depusă de Stelian Ion la RAEDPP pe 1 martie 2004, cu 13 luni înainte ca acesta să semneze un contract de chirie cu tatăl său. Data depunerii cererii de către actualul deputat USR apare în Hotărârea Consiliului Local Constanța 217 din 25 mai 2005, prin care s-a aprobat lista definitivă cu apartamentele ANL.

Culmea, această Hotărâre de Consiliu Local apare publicată chiar pe site-ul USR, care are o secțiune dedicată Hotărârilor de Consiliu Local. Din anexa HCL 217 se poate vedea că familii de trei și chiar patru persoane au avut același punctaj ca Stelian Ion, care a depus singur.  

Diferența între “tolerat în spațiu” și “chiriaș”

Cum de știa Stelian Ion cu mai bine de 13 luni înainte, când a depus cererea la RAEDPP, că o să semneze un contract de închiriere cu tatăl său? Cel mai probabil, nu știa, acesta fiind și motivul pentru care, inițial, a bifat în cerere că este “TOLERAT ÎN SPAȚIU”, nu “CHIRIAȘ”.

Ce l-a făcut, totuși, pe Stelian Ion să se răzgândescă și să aleagă să fie “chiriaș” și nu “tolerat în spațiu”?

Răspunsul este simplu: punctele în plus. Astfel, opțiunea chiriei îi dădea solicitantului posibilitatea să probeze că are acces la o anumită suprafață locativă.

Care este, totuși, diferența? O persoană “tolerată în spațiu” este acea persoană căreia i se permite, fără ca vreun document să fie încheiat, să locuiască într-un imobil dacă proprietarul este de acord.

O persoană care locuiește în chirie, însă, încheie un contract. Iar în contract se poate specifica la ce suprafață are acces chiriașul.

În cazul unei persoane “tolerate în spațiu”, neexistând un contract, suprafața la care persoana “tolerată” are acces nu are unde să fie menționată.  

Suprafața închiriată – 7,5 metri pătrați

De ce este așa de importantă această suprafață? Conform cererii care trebuia completată pentru o locuință ANL, această suprafață se punctează între 0 (în cazul unei suprafețe mai mari de 18 mp) și 10 puncte (în cazul unei suprafețe mai mici de 8 mp). Ei bine, în contractul dintre Stelian Ion și tatăl său, suprafața închiriată actualului deputat USR a fost stabilită la fix… 7,5 mp. Adică sub 8 mp.

Așadar, încă 10 puncte furate!

În paranteză fie spus, domiciliul actualului parlamentar USR era, oricum, la adresa apartamentului deținut de părinții săi, după cum o arată și cartea acestuia de identitate încă din anul 2000.  

A DOUA NEREGULĂ: UN HANDICAP GRAV INVENTAT

Poate cea mai evidentă minciună din cazul lui Stelian Ion este cea de la punctul 3 din cerere, “STAREA DE SĂNĂTATE ACTUALĂ”.

Subpunctul 3.1. - “Sănătos” - aducea 0 puncte.

Subpunctul 3.2. - “Boala de care suferă solicitantul, un alt membru al familiei sau aflat în întreținerea acestuia, care necesită însoțitor sau o cameră în plus” - aducea 10 puncte.

Tânărul avocat a ales varianta a doua. Așadar, a declarat că suferea de o boală “care necesită însoțitor sau o cameră în plus”.

Care era acea boală? Pentru a-și susține punctajul bifat, Stelian Ion a depus două documente la dosar: o rețetă din 1997 (adică cu șapte ani înainte de a depune cererea la RAEDPP pentru o locuință ANL) și un bilet de externare de la Spitalul Militar Constanța din 2002.  

Rețetă pentru praful din casă

Conform rețetei din 1997, diagnosticul era “Astm br. (bronșic – n.r.) alergic”. iar tratamentul recomandat de medic era “Alergim A XV”. Acesta este un medicament “utilizat în tratamentul alergiilor determinate de acarianul Dermatophagoides pteronyssinus.

Medicamentul este dat ca a doua linie de tratament, în urma unei terapii de hipersensibilizare care nu a avut succes. Acest medicament induce supresia anticorpilor de tip IgE, implicați în apariția reacțiilor alergice”, potrivit site-urilor de specialitate.

Acarianul Dermatophagoides pteronyssinus este cel mai comun acarian din praful din case.

Un medic specialist a declarat pentru Newsweek România, în virtutea documentelor medicale prezentate, dar fără a ști despre cine este vorba, că rețeta din 1997 este “subțire”.

“Rețeta respectivă nu este pentru tratarea astmului bronșic, ci pentru tratarea unei alergii determinate de acarienii din praful din casă. Sigur că acei acarieni pot duce, în anumite condiții, și la instalarea unui astm bronșic alergic, dar o rețetă pentru astm bronșic alergic este mult mai complexă decât aceasta”, a spus medicul, căruia îi vom păstra anonimatul exact așa cum acestuia nu i-am dezvăluit numele “pacientului”.  

Inapt militar cu un diagnostic neclar

Biletul de externare de la Spitalul Militar este ceva mai complex. Conform acestuia, diagnosticul la internare (7 mai 2002) era “astm bronșic” iar la externare (10 mai 2002) era “Pahipleurită stg postpleurezie de etiologie probabil bacilară. Disfuncție ventilatorie restrictivă medie cu (...) Vmax (...) 55% (...)”.

Rezultatul: “Clasat inapt serv. milit.”.

Potrivit medicului consultat de Newsweek România, pahipleurita stânga este un fibrom al pleurei plămânului stâng.

“Ce este ciudat este că nu se precizează care este suprafața acestui fibrom. Dar cea mai importantă problemă pe care o prezintă acest bilet de externare este că vorbește de o <etiologie probabil bacilară> a pahipleuritei, dar nu lămurește despre ce fel de bacil ar putea fi vorba. Dacă bacilul e Koch, de exemplu, pacientul are tuberculoză și, atunci, trebuie izolat, internat și tratat de urgență, nu poți să-ți permiți să-l lași așa, tuberculoza este o boală foarte periculoasă. În astfel de cazuri se face obligatoriu o analiză de spută, pacientul nu se duce acasă, pur și simplu. Poate un astfel de pacient să locuiască împreună cu mai multe persoane? Dacă are TBC, cu siguranță nu! Dar are TBC? Documentele medicale nu ne spun asta”, a explicat sursa noastră.  

Volumul expirator nu era de handicap grav

Așadar, cât de profesionist a fost biletul de externare de la Spitalul Militar Constanța? Și cât de gravă boala lui Stelian Ion?

Conform legilor în vigoare în 2005, putea fi considerat acest diagnostic ca unul demn de un handicap grav care să necesite însoțitor, așa cum este bifat în cererea ANL?

Conform Ordonanței de urgență 102/1999 (valabilă între 1 iulie 1999 și 21 decembrie 2006), “privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap”, “În vederea asigurării dreptului la securitate socială, precum și a dreptului la ocrotirea sănătății și la instruire, adulții cu handicap beneficiază de (...) un asistent personal pentru adulții cu handicap grav” (art. 19, lit. c).

“Asistentul personal” din lege este “însoțitorul” pomenit în cererea lui Stelian Ion.

Așadar, actualul deputat USR considera că astmul său bronșic este un “handicap grav”.

Dar este astmul bronșic un handicap grav?

Tot potrivit legislației în vigoare în acea perioadă (Ordinul nr. 726/2002 al Ministerului Sănătății și Familiei “privind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru adulți și se aplică măsurile de protecție specială a acestora”, valabil între 24 octombrie 2002 și 28 februarie 2008), astmul bronșic poate fi “Handicap accentuat sau grav în funcţie de intensitatea tulburărilor funcţionale specifice şi de capacitatea de autoservire (necesitatea de îngrijire şi supraveghere)”.

Așadar, conform legislației momentului, astmul bronșic nu era considerat grav, ci “accentuat sau grav” în funcție de anumite caracteristici.

Atenție, însă, nu orice astm bronșic putea fi handicap “accentuat sau grav”, ci numai cel “cu V max. (VEMS) < 40% din valoarea corespunzătoare vârstei”.

VEMS este acronimul pentru volumul expirator maxim pe secundă. După cum arată biletul de externare de la Spitalul Militar Constanța, în cazul lui Stelian Ion această valoare era de 55%, deci mult peste valoarea maximă admisă de lege.

Pe scurt, solicitantul nu avea handicap grav, deci nu putea beneficia de însoțitor și, prin urmare, nu se încadra în punctaj. Așadar, alte 10 puncte furate!  

A TREIA NEREGULĂ: VENITURI INCOMPLETE ȘI MAI MARI

La punctul 5 al cererii, “VENITUL MEDIU NET LUNAR/MEMBRU DE FAMILIE”, Stelian Ion a bifat subpunctul 5.2., “între salariul minim pe economie și salariul mediu brut pe țară”, pentru maximum de punctaj, 10 puncte.

Pentru a proba veniturile, el a depus la dosar o adeverință de venit eliberată de sine însuși, adică de propriul cabinet de avocat (care avea sediul în același apartament al părinților în care și-ar fi închiriat și spațiu de locuit): “Se adeverește prin prezenta că domnul avocat Ion Stelian-Cristian, membru al Baroului Constanța, în calitate de titular al cabinetului de avocat “Cristian Ion”, a realizat în cursul lunii februarie 2005 un venit net de 6.5000.000 lei (un zero apare în plus, eronat, cel mai probabil suma corectă e 6.500.000 lei vechi, echivalentul a 650 lei noi – n.r.)”.

Stelian Ion a mai depus și un document fiscal în care declara venituri de 16.440.000 lei vechi în 2003, echivalentul a 1.644 lei noi.

De la 1 ianuarie 2005, salariul minim brut pe țară a devenit 3.100.000 lei vechi (310 lei noi), în creștere cu 300.000 de lei vechi (30 de lei noi) față de perioada anterioară. În 2005, în lei noi, salariul mediu brut pe țară a variat între 674 și 848 lei.

Cu cei 650 de lei net câștigați în februarie, Stelian Ion a depășit salariul mediu brut de 674 de lei din februarie 2005.

Mai mult, Stelian Ion nu spune nimic de ianuarie 2005 și nici de întreg anul 2004.

Așadar, cât a câștigat Stelian Ion înainte să îi fie atribuită o garsonieră de la ANL? Și ce punctaj merita pentru acele venituri?  

A PATRA NEREGULĂ: ANGAJAT ÎN FALS LA O INSTITUȚIE PUBLICĂ

Ultimul fals din dosarul ANL al actualului deputat a fost punctul 7, “LOCUL DE MUNCĂ”. Aici, Stelian Ion a bifat subpunctul 7.1., cu cel mai mare punctaj – 10 puncte, pentru “instituții publice de interes național și comunitar”.

Minciuna este atât de gogonată încât se demontează de la sine: însuși solicitantul a depus la dosar documente din care reiese că este avocat și are propriul birou de avocat, cu sediul acasă la părinții săi. Nici măcar calitatea de membru al Baroului nu-l făcea pe Stelian Ion angajat la “instituții publice de interes național și comunitar”, din mai multe motive. Baroul nu este o instituție publică și, chiar dacă ar fi, avocații nu sunt angajați ai baroului, nu au ca loc de muncă baroul.

Este de neînțeles de ce Stelian Ion a crezut că acest fals grosolan nu va fi descoperit niciodată. În orice caz, actualul deputat ar fi trebuit să bifeze aici subpunctul 7.4., “alte locuri de muncă”, punctat cu numai 3 puncte. Pe scurt, alte 7 puncte furate!  

Legături cu RAEDPP: contract juridic și mama, angajată

Evaluarea dosarului pentru garsoniera ANL obținută de Stelian Ion a fost făcută de Regia Autonomă Exploatarea Domeniului Public și Privat (RAEDPP) Constanța. În momentul în care actualul deputat USR a depus cerere la RAEDPP, el avea deja legături strânse cu regia. Le recunoaște chiar el, într-o lungă postare pe Facebook din decembrie 2019.  

Prima legătură – un contract de reprezentare juridică

“Din anul 2004, la un an după susținerea examenului de definitivat, mi s-a propus încheierea unui contract-cadru de asistență juridică cu RAEDPP, continuând astfel activitatea maestrei mele. Contractul cadru de asistență juridică prevedea următoarele onorarii <fabuloase>: 300 de lei pentru un proces în primă instanță (care, în general, dura câțiva ani), 200 de lei pentru un apel și 100 de lei pentru un recurs. Evident că în tot acest timp am avut și alți clienți. Colaborarea cu RAEDPP s-a derulat până în 2016, pe o perioadă de 12 ani, timp în care am reprezentat regia în aproximativ 650 de dosare, socotind ca dosare diferite și căile de atac, chiar dacă, în realitate, a fost vorba despre una și aceeași cauză, în mai multe faze procesuale.”  

A doua legătură – mama sa

“Împrejurarea că mama mea a lucrat la RAEDPP a favorizat încheierea colaborării cu RAEDPP doar prin faptul că, trecât din cand în cand pe la locul său de muncă, i-am putut cunoaște pe dna avocat Focșa și pe cei din Direcția Juridică. Mama mea a lucrat înainte de 1989 la ICRAL (transformată ulterior în RAEDPP), dar nu a fost niciodată o persoană influentă; nu a deținut funcții de conducere niciodată, ultima poziție, anterior pensionării, fiind aceea de referent, pentru care primea un salariu de cca 1.500 de lei. (...) Despre insinuarea că aș avea o legătură cu dosarul penal instrumentat referitor la presupuse vânzări ilegale de către RAEDPP prin aceea că mama mea lucra la biroul juridic al regiei, iar eu aveam acea colaborare cu RAEDPP, infirm categoric speculațiile. Mama nu are studii juridice, era doar un simplu referent care ținea registrele de evidență ale biroului. Eu nu aveam un contract de consultanță cu RAEDPP, ci un contract de reprezentare în instanță pentru litigii concrete.”

Avocatul lui Mazăre într-un proces cu jurnaliștii

Stelian Ion a încercat, în aceeași postare, să minimalizeze și relația cu fostul primar PSD al Constanței, Radu Mazăre, aflat în prezent în închisoare: “Eu nu am fost nici apropiat al lui Mazăre, nici părtaș la acțiunile sale prin care patrimoniul Constanței a ajuns în mâinile camarilei sale, nici complice îmbogățit de Mazăre. Dacă printr-un concurs de împrejurări l-am reprezentat pe Mazăre în 3 dosare, asta nu înseamnă că l-am admirat pe Mazăre, că am fost de acord cu toate mizeriile pe care le-a făcut în calitate de primar (despre unele aflând abia după 2010) sau că s-a creat vreo relație de subordonare sau de servilism care să mă facă să tac. Ca avocat, asta faci: aperi clienții care te angajează, nu neapărat toți simpatici, nu neapărat toți ușă de biserică. E ciudat că trebuie să dau explicații pentru aceste lucruri, deoarece mi se pare firesc ca oamenii să facă diferența între avocat și client, mai ales atunci când legătura este una sporadică, de circumstanță…”.

Ce nu a spus deputatul USR, însă, este că cele trei procese nu erau litigii oarecare, ci unele cu mare impact public. Astfel, Stelian Ion i-a câștigat lui Mazăre un proces cu jurnalista Feri Predescu, prin care aceasta din urmă a fost obligată la plata unei despăgubiri de 50.000 de lei. Ulterior, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că Feri Predescu a fost nedreptățită și a obligat statul român să o despăgubească la rândul său cu 18.500 de euro.

Stelian Ion a câștigat pentru Mazăre și un proces cu Sulfina Barbu, fost ministru și membru al PDL.  

Avocat: Faptele sunt penale, dar s-au prescris

Cât de grave sunt ilegalitățile din dosarul ANL al actualului deputat și candidat USR?

Newsweek România a consultat un avocat specializat în drept penal, care a analizat toate documentele. Iată concluziile acestuia: “Avocatul este persoană fizică autorizată și nu salariat. Avocatul nu poate fi asimilat salariatului în situația în care are un contract cu un client instituție sau societate comercială, subordonarea specifică raportului salarial fiind interzisă în profesia de avocat. Dacă a completat cererea arătând că este salariat, avem înșelăciune, scopul fiind inducerea în eroare a autorității. În plus, potrivit art. 215 alin. 2 (Cod Penal – n.r.), avem și un uz de fals, în concurs. Relativ la situația medicală, situația e similară: înșelăciune, în concurs cu uz de fals. Relativ la situația locativă: dacă apartamentul în care are contract de închiriere avea o cameră de 7,5 mp, nu există infracțiune. Nu importă dacă și restul apartamentului era închiriat de forma lui de exercitare. Problema e morală. Dacă, însă, apartamentul nu avea o cameră de 7,5 mp - și nu vorbim de bucătărie - , avem și aici înșelăciune și uz de fals. Ar mai fi posibilă o instigare a funcționarilor din Primărie (RAEDPP – n.r.).”

Avocatul, însă, a atras atenția că la toate posibilele infracțiuni operează prescrierea faptelor corelată cu pedeapsa prevăzută de lege: “La uz de fals pedeapsa e mică – doi ani; la înșelăciune, unde era 15 ani, noul Cod a redus-o la cinci; la fals în declarații – trei ani.”      

Stelian Ion admite unele falsuri, dar spune că nu e responsabil de acestea

Contactat de Newsweek România, Stelian Ion a susținut că a primit punctajul mare (81 de puncte) care i-a permis să primească o garsonieră de la ANL fără a avea habar de cum se face punctarea. Iată cele mai relevante declarații ale deputatului USR:

“Nu mai țin minte cum a fost cu chiria, aveam deja un contract de comodat în apartamentul părinților pentru cabinetul de avocatură... Nu mai țin minte, e mult de atunci.

Dar nu aveam nevoie de însoțitor! Pur și simplu mi s-au cerut niște adeverințe medicale, eu am întrebat dacă ajută, mi s-a spus că da și le-am depus. Am avut TBC când eram mic, apoi un astm bronșic, dar nu am avut niciodată nevoie de însoțitor.

Eu nu am completat acel tipizat de care vorbiți, am completat o cerere de mână și am depus documente cerute, atât. Apare semnătura mea pe acel tipizat?

Nu mai țin minte cum a fost cu veniturile... Va trebui să verific.

Dar eu am fost toată viața avocat! Nu am lucrat niciodată la o instituție publică, nici măcar la barou nu eram angajat, ci membru. Și, chiar dacă aș fi fost angajat, baroul nu e instituție publică.”

Cu alte cuvinte, Stelian Ion admite că a primit cel puțin 20 de puncte din 81 finale (10 pentru starea de sănătate și 10 pentru locul de muncă) fără a fi avut dreptul, dar susține că nu e responsabil de asta și că habar nu a avut. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -