România deține în continuare pachete consistente de acțiuni în trei entități bancare înființate în colaborare cu Federația Rusă: Banca Internațională de Investiții (BII), Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN) și Banca Internațională pentru Cooperare Economică (BICE).
La două zile după începerea războiului din Ucraina, purtătorul de cuvânt al Guvernului declara că România se va retrage cel puțin din acționariatul BII, bancă înființată în 1970 de statele membre ale CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) în frunte cu fosta Uniune Sovietică și resuscitată în ultimul deceniu de regimul de la Kremlin.
La sfârșitul lunii februarie, ministrul de externe Bogdan Aurescu întărea anunțul, scriind pe Twitter că "Guvernul a decis să înceapă procedura de retragere din Banca Internațională de Investiții care servește interesele financiare ale Rusiei".
România nu a trimis nicio hârtie
Potrivit unui răspuns obținut de Newsweek România de la reprezentanții BII, însă, autoritățile române nu au trimis nicio solicitare în acest sens. "Până astăzi (21.03.2022 – n.r.), nicio corespondență oficială nu a fost primită de către BII de la niciunul dintre statele membre acționare în privința retragerii din acționariatul băncii", afirmă oficialii biroului de presă al BII.
Un răspuns similar am primit de la BCDMN, cea de-a doua bancă în care suntem acționari alături de statul rus: "Nu, banca nu a primit niciodată un astfel de document (de retragere din partea României - n.r.) sau un mesaj verbal pe acest subiect, și nici nu așteptăm o astfel de acțiune să se întâmple în vreun fel", a declarat, pentru Newsweek România, Valery Aksenov, responsabil cu relațiile externe și comunicarea al BCDMN.
Citește și: Gigantul TMK, controlat de ruși, cere Guvernului României să fie scos de sub sancțiuni
Reprezentanții BICE, cea de-a treia bancă în care România este parteneră cu Federația Rusă, evită să dea un răspuns clar la întrebarea privind o posibilă retragere a țării noastre: "Înțelegerea în privința organizării și activităților și statutului băncii privitor la calitatea de membru a țărilor sunt discutate și rezolvate la nivelul consiliului băncii și în concordanță cu prevederile documentelor statutare ale băncii. În această privință, nu putem să vă furnizăm niciun fel de alt comentariu în privința întrebărilor dumneavoastră. Toate informațiile publice pot fi găsite pe pagina de internet a băncii noastre", susține Valeria Fadeeva, șefa departamentului de PR, Parteneriat și Comunicare din cadrul BICE.
Calul troian al spionajului rusesc
În BII, Federația Rusă are 43%, iar România 7,5%, restul acțiunilor fiind deținute de o serie de state comuniste sau foste comuniste din estul Europei și din Asia. Al doilea cel mai mare acționar al băncii, cu 17%, este Ungaria.
De altfel, sediul central al băncii a fost mutat în 2019 de la Moscova la Budapesta, dând naștere unor acuzații grave privind posibilitatea ca BII să fie folosită ca un "cal troian" al spionajului rusesc împotriva Uniunii Europene. Acuzații întărite de faptul că președintele băncii, Nikolai Kosov, fost diplomat în anii ’80, este fiul unui fost spion KGB, care a operat chiar în Ungaria înainte de căderea regimului comunist.
Citește și: Guvernul continuă modernizarea bazei de la Kogălniceanu cu firma oligarhului rus Oleg Deripaska
În BCDMN Federația Rusă și Turcia sunt cei mai mari acționari, cu 16,5% fiecare, urmate de România cu 14%, restul acțiunilor fiind deținute de o serie de state foste comuniste din estul Europei, inclusiv Ucraina.
În BICE Federația Rusă are 51,4%, iar România 7,1%, restul acțiunilor fiind deținute, după aceeași rețetă, de o serie de alte state est-europene.
Printre clienți, oligarhul de la ALRO
Printre beneficiarii creditelor oferite de Banca Internațională de Investiții în România se numără companii care activează în agricultură, retail, industria alimentară și asigurări. "Ponderea clienților din România în portofoliul de credite și investiții al BII la 31 decembrie 2021 se ridică la aproape 198 milioane euro (aproximativ 15% din volumul total al portofoliului). Cota României la capitalul vărsat al băncii constituia, la aceeași dată, aproximativ 6% din suma totală, care este de aproximativ 26 de milioane euro. De remarcat faptul că investiția totală a BII în România de la relansarea instituției în 2012 până la 31 decembrie 2021 se ridică la 296 milioane euro", susțin oficialii BII.
Printre clienții Băncii de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre din România se numără Garanti Bank BBVA, dar și ALRO SA, companie controlată de oligarhul Vitali Matchiski, aflat pe lista sancțiunilor internaționale.
La rândul ei, Banca Internațională pentru Cooperare Economică a finanțat în România proiecte din telecom, retail, imobiliare și leasing.
Cum se poate retrage România
România se poate retrage oricând din acționariatul băncilor controlate de Federația Rusă, așa cum au mai făcut-o în trecut și alte state. "În conformitate cu documentele statutare ale BII, fiecare acționar are dreptul de a renunța la calitatea de membru al Băncii. De-a lungul istoriei sale de 51 de ani, banca a văzut cazuri de retragere a acționarilor. De exemplu, cu Polonia în 2000. Țara a părăsit banca fără nicio compensație financiară. După cum am menționat mai sus, România rămâne în continuare acționar IIB până în prezent și nu a fost inițiat niciun contact oficial de către statul român cu Banca în acest sens", arată oficialii BII pentru Newsweek România.
Și statutul BCDMN are o prevedere similară: "Orice stat membru se poate retrage în orice moment prin transmiterea unei notificări în scris către boardul băncii".
Problema este că, potrivit reprezentanților celor trei bănci cu capital rusesc, autoritățile române nu au trimis până acum nicio solicitare scrisă, nici măcar o notă verbală privind intenția de a se retrage din acționariat.
