Șapte muncitori români aflați sub contract cu firma lui Miculescu, contacți direcți ai unor persoane infectate cu virusul COVID-19, au fugit din carantină.
De recrutarea muncitorilor din Transilvania pentru abatoarele Tönnies se ocupă firma Agriserv Europa Meat, care în anul fiscal 2018 a raportat că are sub contract nu mai puțin de 1.081 de muncitori și o cifră de afaceri de 144,6 milioane lei. Adică în jur de 30 de milioane euro.
Înghesuiți la minus 4 grade
Abatorul Tönnies din orașul german Rheda-Wiedenbrück, situat în land-ul Renania de Nord-Westfalia, a fost închis din cauza focarelor de coronavirus. Acolo lucrează aproximativ 7.000 de oameni, majoritatea români, moldoveni, bulgari și polonezi.
Newsweek România a stat de vorbă cu mai mulți muncitori români de la abatoarele Tönnies, aflați în carantină în Germania. Unul dintre aceștia lucrează acolo din anul 2018. Acum se află în carantină, dar după ridicarea restricțiilor se va întoarce în țară.
„Acum suntem toți pe carantină. Abatorul s-a închis timp de două săptămâni. Sunt niște firme care nu i-au plătit pe oameni sau i-au plătit mai puțin”, a spus angajatul de la Tönnies. Cât despre condițiile de muncă, acesta a precizat că în abatoare sunt foarte mulți muncitori care lucrează unul lângă altul, la o temperatură de minus patru grade.
„Condițiile de lucru sunt ca în abator. Se lucrează la -4 grade, suntem foarte mulți, îngrămădiți. Sunt unii care lucrează și zece ore”, a mai spus măcelarul care se va întoarce în țară în a doua jumătate a lunii iulie.
MGM de la Șotânga
Un alt măcelar a ajuns să lucreze pentru abatoarele Tönnies prin intermediul companiei MGM Handels. El a fost repartizat la un abator mai mic al grupului Tönnies, nu la cel care și-a suspendat activitate: „Abatorul nostru nu a fost afectat de coronavirus.
În urmă cu câteva săptămâni au venit la abator șefii de la companie cu reprezentanții pe Sănătate și ne-au făcut testele pentru Covid. Nu era obligatoriu, dar dacă îl făceam separat ne costa 180 euro. De firmă (MGM Handels - n.r.) am auzit pentru că avea un sediu la noi la Șotânga (localitatea aflată la 10 km de Târgoviște - n.r.). Problema este că acum se angajează foarte mulți fără experiență în măcelărie”.
Legat de situația dezastruoasă a muncitorilor români de la abatoarele Tönnies, am încercat să obținem un punct de vedere de la ministrul Muncii, Violeta Alexandru, dar aceasta a refuzat orice dialog pe acest subiect.
15 ani de parteneriat cu Tönnies
Compania MGM Handels, controlată de Dumitru Miculescu, are aproximativ 1.700 de angajați care lucrează pentru abatoarele Tönnies, patronate de Clemens Tönnies, supranumit de presa germană „împăratul șnițelului”. Relația de afaceri dintre Miculescu și Tönnies a început în urmă cu aproximativ 15 ani.
„Eu răspund în numele meu și reprezint firma mea MGM. Noi nu dăm muncitori către abatoarele de la Tönnies. Eu muncesc cu ei (cu Tönnies - n.r.) de 15 ani. Până în 2014, am mers pe detașări A1, conform legislației Uniunii Europene. După 2014, am încheiat contracte conform legislației germane. Muncitorii au contracte pe perioadă nedeterminată. (…) Eu am în jur de 1.700 de oameni”, a declarat Dumitru Miculescu pentru Newsweek România.
El a mai explicat că firma sa, MGM Handels, are un contract de antrepriză cu Tönnies. În baza acestui contract, Tönnies îi pune la dispoziție carnea și halele iar muncitorii lui Miculescu se ocupă de executarea comenzilor și de calitate, până la livrarea cărnii.
Șapte români fugiți de la MGM
Legat de criza generată în rândul comunității de români care lucrează pentru abatoarele Tönnies, Miculescu a spus că de la firma sa au plecat legal în jur de 18 români în perioada 16-19 iunie. Dar, spune el, românii care contestă condițiile din Germania ar putea fi angajați la firmele poloneze care prestează tot pentru Tönnies.
„Firmele poloneze au 70-80% angajați tot români. Nu au fugit 17. Vă dau eu știrea exactă: din câte știu eu, de la mine sunt șapte, iar de la firmele poloneze sunt peste 40 de români. Cei șapte români nu erau pozitivi, erau doar contacți direcți. Nu știu de ce au plecat, știu eu ce e în capul lor? Contractele nu pot fi anulate. După legislația germană trebuie să le trimit trei notificări acasă, sunt niște reguli foarte clare”, a declarat Miculescu.
Miculescu, Tolea și ferma de porci
Controversatul afacerist Dumitru Miculescu a fost unul dintre protejații deputatului PSD de Dâmbovița Ion Stan (decedat - n.r.), unul dintre cei mai influenți membri ai Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului prlamentar asupra activității SRI. Pe plan local are mai multe afaceri, dar cea mai cunoscută este televiziunea regională MDI TV, care are sediul principal în Târgoviște.
Tot pe plan local, Miculescu a înființat firma Mialdy Impex SRL, care și-a schimbat denumirea în M-T Agro Banis SRL, după ce s-a implicat în afacere și Sandu Tolea, actualul șef al Direcției Sanitar Veterinare Dâmbovița, instituție care s-a ocupat de pesta porcină africană. Numele companiei vine de la cei doi parteneri de afaceri. M de la Miculescu și T de la Tolea, a spus Miculescu pentru Newsweek România.
Acesta a recunoscut că a fost prieten mai mult cu Tolea senior. Prin compania M-T Agro Banis, cei doi parteneri de afaceri au preluat ferma de porci de la Braniștea. Ulterior, cei doi asociați au ieșit din afacere iar firma a fost trecută pe numele Ralucăi Stoica, nepoata lui Tolea. Firma controlată de familia Tolea a primit despăgubiri de jumătate de milion de euro pentru pagubele generate de pesta porcină africană.
Miculescu și-a dat demisia din PNL Dâmbovița
De-a lungul timpului, Dumitru Miculescu a cochetat cu politicienii locali, dar în anul 2008 a decis să finanțeze oficial alianța PSD – PC cu suma de 20.000 lei, conform tabelului cu donații publicat în Monitorul Oficial.
Apoi, a preluat șefia organizației UNPR Dâmbovița, partid în fruntea căruia s-a aflat generalul Gabriel Oprea. În urma tensiunilor dintre PSD și UNPR pe plan local, Miculescu a plecat cu toată organizația în tabăra PNL. Pentru gestul său a fost recompensate cu funcția de copreședinte al PNL Dâmbovița, dar într-un final și-a dat demisia.
