Alegeri prezidențiale LIVE

Vezi rezultatele votului în timp real
Călin Georgescu 22,94 %
Elena Lasconi 19,17 %
99,95 %
Marcel Ciolacu 19,15 %
George Simion 13,87 %
Click aici pentru rezultate complete

VIDEO De ce România NU trage cu Gepard-ul contra dronelor rusești? Ucraina îl folosește cu succes

DE Daniel Toșa | Actualizat: 20.09.2024 - 13:36
De ce România NU trage cu Gepard-ul contra dronelor rusești? Ucraina îl folosește cu succes - Foto: Facebook/Forțele Terestre Române
De ce România NU trage cu Gepard-ul contra dronelor rusești? Ucraina îl folosește cu succes - Foto: Facebook/Forțele Terestre Române

De ce România NU trage cu Gepard-ul contra dronelor rusești? Ucraina îl folosește cu succes. Un videoclip postat recent de un ONG ucrainean arată cum un sistem antiaerian Gepard, deținut și de România, doboară o dronă kamikaze rusească pe frontul din Ucraina.

SHARE

De ce România NU trage cu Gepard-ul contra dronelor rusești? Un nou videoclip publicat de ONG-ul ucrainean Come Back Alive arată momentul în care o dronă sinucigașă Shahed este distrusă de un Flakpanzer Gepard, un sistem antiaerian german care a devenit esențial în apărarea Ucrainei împotriva atacurilor aeriene rusești.

De ce România NU trage cu Gepard-ul contra dronelor rusești? Ucraina îl folosește cu succes

Sistemul Gepard, pe care îl deține și România, dotat cu două tunuri automate de 35 mm, și-a demonstrat eficiența deosebită în distrugerea dronelor sinucigașe rusești pe frontul din Ucraina.

"Una dintre unitățile de apărare aeriană care a primit asistență din partea noastră a neutralizat cu succes o dronă inamică în această dimineață", a transmis ONG-ul „Come Back Alive”, arătând încă o dată cât de importante sunt armele occidentale în războiul din Ucraina pentru protejarea spațiului aerian și, desigur pentru protejarea populației civile de amenințările Rusiei.

52 de sisteme antiaeriane Gepard au fost furnizate Ucrainei de Germania numai în ultimele luni.

De asemenea, apărarea aeriană a Ucrainei a fost consolidată prin achiziționarea a 60 de sisteme suplimentare Cheetah PRTL, o versiune olandeză a sistemului Gepard, achiziționate de SUA din Iordania la începutul anului 2024.

Citește și: Ce sisteme de apărare antiaeriană are România? De ce nu le-a utilizat în zone unde cad drone rusești

O altă unitate de sisteme antiaerine Gepard desfășurată lângă Odesa a reușit să doboare 10 drone iraniene Shahed 136 lansate de Rusia, potrivit Defence-blog.com.

România trage cu „Gepard-ul” doar la antrenamente

În ultimul atac al Rusiei asupra Odesei și a porturilor ucrainene Reni și Izmail de la Dunăre, o dronă, cel mai probabil una de tip Shahed a zburat în spațiul aerian al României mai bine de o jumătate de oră, dar Armata Română nu le-a doboât, ci doar a ridicat două avioane F-16 de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru a „monitoriza situația”.

Foto: Facebook/Forțele Terestre Române

Incidentul s-ar fi putut termina tragic pentru România în cazul în care operatorul rus care controla drona ar fi pierdut controlul asupra UAV-ului, iar acesta s-ar fi prăbușit peste una dintre comunitățile tulcene locuite.

Citește și: De ce România e „legată de mâini” și nu doboară drone rusești? Cum să dialoghezi cu Moscova?

Incidentul a ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care România gestionează astfel de amenințări și de ce nu utilizează sistemele antiaeriene Gepard în acest scop.

O lacună legislativă împiedică apărarea României la Dunăre

Motivul pentru care țara noastră nu poate acționa promt împotriva dronelor rusești care trec prin spațiul aerian românesc are legătură cu o lacună legislativă care blochează intervenția Forțelor Aeriene Române în astfel de cazuri.

Ce este cu adevărat îngrijorător este că și rușii știu România nu poate acționa împotriva dronelor, chiar dacă acestea încalcă flagrant teritoriul românesc.

Generalul (r) Virgil Bălăceanu: „România este în stare de pace”

Generalul Virgil Bălăceanu a explicat că legislația actuală este cea care blochează intervenția în astfel de situații.

„România este în stare de pace, nu se folosește armamentul decât în situația în care obiectivele militare sunt atacate”, a spus generalul Virgil Bălăceanu.

Practic, dronele și rachetele rusești pot intra în spațiul aerian românesc fără să fie doborâte, atâta timp cât nu atacă ținte militare.

Culmea, trei legi ar trebui amendate pentru a permite intervenția Forțelor Aeriene Române împotriva dronelor rusești.

„Ele nu sunt amendate. Trebuie întrebată clasa politică de ce nu vrea să facă un asemenea lucru”, a adăugat generalul.

Cu alte cuvinte, politicienii de la guvernare, care vorbesc mai mereu despre „pericolul războiului de la graniță” vor acționa doar în momentul în care vor exista victime umane sau pagube materiale de proporții.

„O dronă în derivă poate să lovească un depozit de combustibil și să producă un incendiu major. Însă pierderea de vieți umane ar determina, repet, adoptarea cu grad de urgență maxim a unor asemenea prevederi”, a mai spus generalul (R) Virgil Bălăceanu.

Contraamiralul (r) dr. Constantin Ciorobea: „Piloții români nu au avut cu cine vorbi”

„În prezent legea spune că o aeronava care încalcă teritoriul național trebuie interceptată, lucru care s-a întâmplat și acum. Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situației aeriene.

Numai că tot legea spune că piloții români erau obligați să intre în legătură cu cei care comandă aeronava care a încălcat spațiul aerian. Păi cum să „vorbești” cu o dronă? Cum să vorbești cu o aeronavă care este comandată de la Moscova, de aiurea sau care merge chiar pe pilot automat?

Revenind, conform legii, piloții români trebuiau să le transmită celor din aeronava agresoare să aterizeze imediat pe un aeroport ordonat, iar dacă acest lucru nu se întâmpla se putea deschide focul.

Repet, piloții români nu au avut cu cine vorbi, iar legea le interzice să făcă pasul următor pentru că în normativ nu există precizări despre intervenții împotriva dronelor care sunt aeronave din punct de vedere legal”, a declarat pentru Newsweek România, contraamiralul (r) dr. Constantin Ciorobea, ex-locţiitor al şefului Secţiei operaţii informaţionale din comandamentul NATO JFC NAPLES, din Italia.

Sistemul de apărare antiaeriană Gepard

Gepard este un sistem de apărare antiaeriană puternic blindat, autonom și mobil, bazat pe șasiul tancului de luptă principal Leopard.

Foto: Facebook/Forțele Terestre Române

Rețeaua de comandă, control și comunicații pentru Gepard include noul sistem de control TICCS cu un radio FM 9000 de la Thales Nederland (fostul Signaal). Sistemul C3 pentru Gepardul german, HflaAFüSys, include un nou radio SEM 93 de la SEL / Alcatel (GE).

Gepardul este echipat cu o turelă cu două tunuri acționate electric, Oerlikon KDA de 35 mm. Cadența de tragere asigurată de cele două țevi este de 1.100 de cartușe pe minut.

Fiecare tun de 35 mm are 320 de cartușe de muniție antiaeriană gata de tragere și 20 de cartușe de muniție antiaeriană pentru ținte terestre. Tunurile sunt capabile să tragă o gamă de muniție standardizată de 35 mm, inclusiv noile cartușe FAPDS. Gloanțele FAPDS au o viteză la gura țevii mai mare de 1.400 m pe secundă. Gepardul este echipat cu opt descărcătoare de fum instalate de o parte și de alta a turelei.

Gepardul este echipat cu radare de căutare și de urmărire independente, radarul de căutare (banda S pentru vehiculul german și banda X pentru vehiculul olandez) instalat în partea din spate față a turelei, iar radarul de urmărire (banda Ku pentru vehiculul german și banda X/Ka pentru cel olandez) în partea din spate față a turelei.

Radarele asigură o scanare la 360 de grade cu urmărire simultană a țintelor, suprimarea dezordinii, capacitatea de căutare în mișcare și modul de urmărire monopulse.

Radarul de urmărire al Gepardului german care funcționează în banda Ku are o rază de acțiune de 15 km, iar suprimarea dezordinii este de 23dB, potrivit army-technology.com

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te