Viața în 2100 „promite” a fi mai periculoasă decât până acum. Cum se vor adapta oamenii?
Experții spun că o încălzire globală semnificativă este acum „mai probabilă decât improbabilă”, temperaturile putând crește cu până la 4°C. Acest lucru va genera fenomene devastatoare la care oamenii trebuie să se adapteze începând cu investiții de acum.
De la carnea cultivată în laboratoare până la incendiile intense care fac ravagii pe tot globul, viața în 2100 ar putea arăta foarte diferit față de cea de astăzi.
Aceasta este o estimare a unui nou studiu care prezice la ce ne putem aștepta în secolul următor.
Experții spun că o încălzire globală semnificativă este acum „mai probabilă decât improbabilă”, temperaturile putând crește cu până la 4°C.
Viața în 2100 „promite” a fi mai periculoasă decât până acum. Cum se vor adapta oamenii?
Acest lucru ar putea declanșa „incendii” extreme în diverse părți ale lumii, amenințând supraviețuirea a nenumărate specii și astfel reprezentând un risc crescut al epuizarii resurselor, potrivit unui raport al ONU.
Efectivele de animale ar putea fi reduse dramatic, pe măsură ce animalele care pășunează vor fi înlocuite cu carne și lapte crescute în laborator.
Cea mai importantă schimbare va fi aceea că populația lumii va ajunge la 10 miliarde, de la 7 miliarde, cât e in prezent, iar singura cale ca țările să gestioneze această creștere va fi urbanizarea.
80% din omenire va locui la oraș, iar localitățile cu peste 20 de milioane de oameni vor fi frecvente.
Între timp, progresele în editarea genetică ar putea fi folosite și pentru a elimina speciile invazive problematice, cum ar fi dăunătorii distructivi.
„Peste 70 de ani, multe ecosisteme vor fi substanțial diferite”, au scris cercetătorii în Australian Journal of Botany, potrivit Daily Mail.
„Schimbările climatice sunt un factor determinant, cu schimbări asociate în incidența incendiilor, temperaturi extreme, secete, inundații și dioxid de carbon atmosferic. Dar și alți factori determinanți pot deveni importanți, cum ar fi înlocuirea la scară largă a animalelor cu produse de cultură celulară și tehnologii genetice pentru suprimarea anumitor specii.”
Incendiile de vegetație vor fi și mai frecvente și mai intense, alimentate de căldura toridă
Pentru studiul lor, echipa de la Universitatea Macquarie din Sydney a elaborat o serie de scenarii posibile pentru ecosistemele Australiei până în anul 2100.
Aceștia s-au concentrat pe o lume în care temperaturile medii globale cresc cu aproximativ 4°C peste nivelurile preindustriale.
Una dintre cele mai puternice teme care au ieșit la iveală în urma cercetării a fost impactul tot mai mare al incendiilor de vegetație mai frecvente și mai intense, alimentate de căldura toridă.
Această „vreme extremă de incendiu” este probabil să transforme vegetația și să amenințe supraviețuirea speciilor.
„Unele tipuri importante de vegetație, cum ar fi pădurile tropicale, depind de intervale lungi între incendiile puternice”, a declarat autorul studiului, profesorul Mark Westoby.
„Pe măsură ce incendiile extreme devin mai frecvente, va deveni din ce în ce mai greu de întreținut aceste ecosisteme.”
Avertismentul vine după o serie de incendii catastrofale din ultimii ani, inclusiv incendiile de vegetație din Vara Neagră din Australia, sezonul record de incendii de vegetație din Canada din 2023 și incendiile distructive din California.
Cercetătorii au asociat deja toate acestea cu condiții mai calde și mai uscate, care cresc riscul de incendii extreme.
Printre alte posibilități identificate s-a numărat o reducere dramatică a creșterii tradiționale a animalelor, bovinele și ovinele fiind din ce în ce mai mult înlocuite cu carne și produse lactate cultivate din celule animale.
Această tehnologie începe deja să se extindă dincolo de laborator.
Puiul cultivat a fost aprobat pentru vânzare în Singapore, SUA și Israel, în timp ce companiile produc proteine din lapte fără vaci, folosind fermentația de precizie.
Oamenii de știință au creat chiar și ciocolată și cafea cultivate în laborator ca alternative la culturile amenințate de schimbările climatice.
Cercetătorii prevăd, de asemenea, utilizarea tehnologiilor de editare genetică pentru a suprima selectiv speciile invazive care provoacă cele mai mari daune faunei sălbatice native.
Tehnologii similare sunt deja explorate astăzi, oamenii de știință dezvoltând țânțari modificați genetic pentru a suprima populațiile purtătoare de boli.
Deși studiul s-a concentrat pe Australia, cercetătorii au spus că temele explorate în lucrarea lor se aplică la nivel global.
Raportul, realizat de Climate Analytics, a analizat măsurile care trebuie luate pentru a menține încălzirea globală sub 1,5°C până la sfârșitul secolului.
Acest prag este limita climatică globală critică stabilită de Acordul de la Paris pentru a evita cele mai devastatoare impacturi ale schimbărilor climatice.
Conform analizei, pentru a atinge acest obiectiv trebuie să reducem la jumătate utilizarea combustibililor fosili până în 2035.