Ungaria prelungește starea de criză privind migrația. Magyar: „Ceuta este un avertisment pentru Europa”
Ungaria menține până la 31 decembrie 2026 starea de criză provocată de migrația în masă. Premierul Péter Magyar invocă situația din Ceuta și avertizează că Budapesta nu va relaxa regulile împotriva migrației ilegale.
Ungaria nu renunță la regimul special introdus pentru gestionarea migrației ilegale. Guvernul condus de Péter Magyar a decis să prelungească până la 31 decembrie 2026 starea de criză provocată de „migrația în masă”, măsură care urma să expire la 7 septembrie.
Ungaria prelungește starea de criză privind migrația. Magyar: „Ceuta este un avertisment pentru Europa”
Premierul ungar susține că evenimentele recente din Ceuta au demonstrat cât de repede se poate transforma o vulnerabilitate legislativă într-o criză majoră la frontierele externe ale Uniunii Europene.
Decizia a fost anunțată vineri seară de Péter Magyar, premierul Ungariei, iar prelungirea măsurii a fost publicată și în Monitorul Oficial ungar, scrie Dailynewshungary.
Guvernul Tisza a ales să nu prelungească starea de criză pentru perioada maximă de șase luni permisă de legislație, ci numai până la sfârșitul acestui an.
Citește și: Ceuta, luată cu asalt: peste 70.000 de migranți au intrat în 24 de ore, deși autoritățile au fost avertizate
Magyar a explicat că Executivul nu intenționează să relaxeze cadrul legislativ privind migrația ilegală și că perioada rămasă până la sfârșitul anului ar trebui folosită pentru negocierea unei noi soluții împreună cu instituțiile europene.
„Ultimele săptămâni au arătat că până și cea mai mică modificare legislativă poate crea breșe în protecția frontierelor externe ale Europei”, a declarat Péter Magyar, premierul Ungariei.
Starea de criză provocată de migrația în masă nu este o măsură nouă. Ungaria o utilizează din 2015, iar regimul special oferă autorităților instrumente suplimentare în gestionarea persoanelor care intră ilegal în țară și a cererilor de azil.
Magyar invocă situația din Ceuta: „Un avertisment pentru întreaga Europă”
Premierul ungar și-a justificat decizia inclusiv prin criza migratorie izbucnită în Ceuta, enclava spaniolă din nordul Africii.
La sfârșitul lunii iulie, Ceuta s-a confruntat cu un aflux masiv și simultan de migranți veniți dinspre Maroc, situație care a depășit capacitatea obișnuită a autorităților locale de a gestiona primirea, asistența și securitatea. Criza a devenit suficient de gravă pentru ca guvernul spaniol să declare în august o situație de interes pentru securitatea națională și să mobilizeze resurse suplimentare.
„Ceuta este un avertisment pentru întreaga Europă”, a spus Péter Magyar.
Migrant din Ceuta - Foto: Profimedia images
Liderul de la Budapesta consideră că evenimentele din enclava spaniolă arată cât de repede pot fi redirecționate rutele migratorii și cât de rapid pot reacționa rețelele de trafic de persoane atunci când identifică vulnerabilități la frontiere.
„O singură lacună legislativă sau o modificare pregătită necorespunzător poate crea o situație imposibil de gestionat într-un timp foarte scurt. Guvernul ungar nu își poate asuma un asemenea risc”, a declarat Magyar.
Criza din Ceuta a determinat Spania să adopte un amplu plan de intervenție, cu măsuri pentru consolidarea securității, serviciilor publice și capacităților de primire a migranților.
Budapesta vrea să scape de sancțiunile europene fără să relaxeze controlul migrației
Prelungirea stării de criză are loc în timp ce Budapesta încearcă să rezolve una dintre cele mai dificile dispute cu instituțiile europene: sancțiunile financiare generate de politica Ungariei în domeniul azilului.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a sancționat Ungaria în 2024 pentru nerespectarea normelor europene privind azilul. Penalizarea include o sumă forfetară și o sancțiune de un milion de euro pentru fiecare zi de întârziere în punerea în aplicare a hotărârii.
Guvernul Magyar încearcă acum să găsească o formulă prin care să păstreze un control strict asupra migrației ilegale și, simultan, să aducă legislația națională în acord cu dreptul Uniunii Europene.
Premierul susține că Budapesta negociază de luni de zile cu instituțiile europene pentru găsirea unui nou cadru juridic. Obiectivul declarat este construirea unui sistem care să permită Ungariei să continue protejarea frontierei externe a UE fără să suporte în continuare costurile generate de sancțiunile europene.
Magyar afirmă că situația politică europeană s-a schimbat considerabil față de perioada crizei migratorii din 2015-2016 și că numeroase state membre susțin în prezent măsuri mai ferme pentru controlul frontierelor.
Până la găsirea unei formule acceptabile atât pentru Budapesta, cât și pentru instituțiile europene, regimul special va rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2026.
„Sarcina noastră va fi dusă la bun sfârșit”, a declarat Péter Magyar.
