De ce pleacă tinerii din România tot mai târziu de acasă? Băieții se desprind mai greu de „cuibul părintesc”
Tinerii din România pleacă din casa părinților, în medie, la 27 de ani. Fetele se desprind mai devreme decât băieții, iar motivele țin de bani, locuințe, studii prelungite, joburi instabile și sprijinul oferit de familie, arată sociologul Ciprian Iftimoaei pentru Newsweek.
La aproximativ 27 de ani, tinerii din România își părăsesc, în medie, locuința părinților.
Băieții mai târziu decât fetele, iar motivele nu țin doar de bani.
Costul locuințelor, studiile prelungite, instabilitatea profesională și sprijinul oferit de familie contribuie la amânarea momentului în care tinerii încep viața pe cont propriu.
Conf. univ. dr. Ciprian Iftimoaei și sociolog, explică de ce tinerii se desprind tot mai greu de familia lor și ce îi face să amâne plecarea de acasă.
De ce pleacă tinerii din România tot mai târziu de acasă? Băieții se desprind mai greu de „cuibul părintesc”
Părăsirea casei părintești nu mai este, pentru mulți tineri, un pas firesc făcut imediat după terminarea studiilor.
În România, desprinderea de familie se produce, în medie, în jurul vârstei de 27 de ani, potrivit datelor Eurostat.
Media este apropiată de cea înregistrată la nivelul Uniunii Europene, însă în spatele acestei cifre se află diferențe importante între femei și bărbați și, mai ales, o combinație de factori economici și sociali.
Băieții tind să rămână mai mult timp în locuința parentală, în timp ce fetele pleacă, în medie, mai devreme.
„Decizia de a te desprinde de familia de origine depinde de foarte mulți factori”, explică vele țin de bani, locuințe, studii prelungite, joburi instabile și sprijinul oferit de familie, arată pentru Newsweek România sociologul Ciprian Iftimoaei pentru Newsweek România.
Pentru un tânăr, mutarea într-o locuință separată presupune venituri suficiente pentru plata chiriei și a cheltuielilor curente sau, în cazul achiziției unei locuințe, acces la creditare ori la economii consistente.
Locuința, primul obstacol spre independență?
În România, cumpărarea unei locuințe este pentru mulți tineri o perspectivă dificil de atins.
„Această ultimă situație este disponibilă pentru puțini tineri din România”, spune Ciprian Iftimoaei, referindu-se la posibilitatea achiziției unei locuințe cu plata integrală.
În același timp, chiriile din marile orașe pun o presiune tot mai mare asupra celor aflați la început de drum.
"Dar această situație se întâlnește în multe alte țări europene. Aș putea da ca exemplu Germania și regiunea Berlinului, unde situația este foarte complicată. Chiriile pentru locuințele tinerilor care doresc să trăiască și să muncească acolo, mai ales în orașele mari, sunt foarte mari și au devenit chiar teme în programele electorale ale unor partide care promovează un discurs destul de extremist, trebuie să spunem acest lucru. Iată cine valorifică și cine răspunde la această situație." adaugă acesta
Facultatea, masterul, doctoratul și joburile instabile prelungesc "adolescența"?
Banii nu sunt însă singurul motiv pentru care tinerii rămân acasă.
Parcursul educațional s-a prelungit, iar intrarea pe piața muncii stabile se produce adesea mai târziu.
„Mulți tineri, după facultate, fac masterat, unii și doctorat, studii postdoctorale, își mai au și câte un an sabatic, au joburi part-time, nu foarte constante, și acest lucru determină locuirea cu părinții pentru o perioadă mai mare de timp”, explică sociologul.
În plus, familia poate deveni un adevărat mecanism de protecție financiară.
Atunci când părinții pot oferi sprijin, tânărul are posibilitatea de a amâna momentul în care trebuie să suporte singur costurile vieții.
„În cadrul familiei, ei primesc și sprijin de la părinți și pentru acest lucru acceptă conviețuirea aceasta cu părinții, uneori în locuințe mai mari, chiar cu bunicii, cum este și prin Italia, o familie lărgită”, spune Ciprian Iftimoaei.
De ce pleacă fetele mai devreme decât băieții?
Una dintre cele mai interesante diferențe este cea dintre sexe.
Potrivit datelor menționate de sociolog, femeile părăsesc locuința parentală mai devreme decât bărbații.
Ciprian Iftimoaei consideră că acest fenomen poate fi pus în legătură cu o autonomie mai rapidă a fetelor, dar și cu educația și intrarea pe piața muncii.
„Fetele sunt mai cu inițiativă, mai predispuse, prin educație, la un job, iar acest lucru se reflectă inclusiv în acest indicator statistic, vârsta medie la care tinerii părăsesc locuința familiei”, afirmă sociologul.
În cazul băieților, acesta observă și un alt fenomen, pe care îl descrie din propriile observații: rolul protectiv al familiei, în special al mamelor.
Citește și Când devine exagerată grija pentru copil? Dorința de a fi un părinte perfect, nocivă
„Am văzut că în ultima perioadă familia, dar în special mamele, sunt foarte protective cu băieții lor și apare o situație de dependență, de întârziere a luării vieții pe cont propriu, în mod autonom”, spune el.
Este, însă, o observație sociologică personală și nu trebuie confundată cu o explicație demonstrată de indicatorul statistic.
Diferența dintre femei și bărbați poate fi influențată de mai mulți factori, de la educație și venituri până la normele sociale și structura familiei.
Când grăbește viața plecarea de acasă a tinerilor?
Există și situații care schimbă radical momentul desprinderii de familie.
Un loc de muncă într-un alt oraș, continuarea studiilor departe de localitatea natală sau apariția unei relații de cuplu pot grăbi plecarea din casa părinților.
Astfel, vârsta de 27 de ani nu spune, de una singură, povestea tinerilor români.
În spatele acestei cifre se află o generație care încearcă să-și construiască autonomia într-un context în care locuințele sunt scumpe, studiile durează mai mult, iar stabilitatea profesională vine adesea mai târziu.
