Alegerile sunt urmărite îndeaproape în Uniunea Europeană, date fiind planurile de aderare ale Chișinăului și proximitatea Rusiei.
Alegerile parlamentare din 28 septembrie încheie un ciclu electoral crucial pentru Republica Moldova (2,4 milioane de locuitori), de care depinde viitorul european al țării. La 20 octombrie 2024, guvernul și președinta Maia Sandu au trecut, la limită, un referendum prin care integrarea europeană a fost înscrisă în legea fundamentală a țării.
Două săptămâni mai târziu, Maia Sandu a câștigat al doilea tur al alegerilor prezidențiale, asigurându-și încă un mandat de patru ani. Rămâne de văzut dacă electoratul extrem de divizat în privința opțiunilor strategice îi va da Maiei Sandu și o majoritate care să-i permită formarea unui guvern proeuropean.
În acest moment, Partidul Acțiune și Solidaritate, de unde provine și președinta Maia Sandu, deține 61 de locuri dintre cele 101 ale Parlamentului de la Chișinău, față de cele 29 ale Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.
Conferință la Chișinău, 4 iulie 2025: președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Europa urmărește cu atenție alegerile din Republica Moldova - Foto: Profimedia Images
Dar, după patru ani de guvernare marcați de războiul din Ucraina, crize energetice, creșteri de prețuri, reforme neterminate și o susținută campanie de dezinformare a Rusiei, menținerea majorității de către formațiunea reformistă a președintei Maia Sandu rămâne sub semnul întrebării. Iar constituirea unei coaliții care să mențină țara pe drumul integrării în Uniunea Europeană este problematică.
Cine sunt principalii competitori?
Partidul Acțiune și Solidaritate se confruntă cu două blocuri de opoziție. Blocul „Alternativa“ este constituit în jurul primarului capitalei Chișinău, Ion Ceban. Lui i se alătură Alexander Stoianoglo, fost procuror general, demis de guvernarea PAS și contracandidat al Maiei Sandu în alegerile prezidențiale din toamna anului trecut.
Nu trebuie uitat nici Ion Chicu, fost premier în perioada în care scena politică a țării era controlată într-o măsură covârșitoare de Vladimir Plahotniuc, oligarh condamnat în cazul furtului unui miliard de dolari din sistemul bancar. În 2020, Chicu a generat un conflict diplomatic cu Bucureștiul, după ce a acuzat corupția din România și gestionarea crizei COVID-19.
Blocul „Alternativa“ se declară proeuropean. Prezența unor lideri precum Stoianoglo și Chicu vine să contrazică această pretenție.
Un document din 2022 al Departamentului de Stat al SUA plasa formațiunea condusă de Ceban în rândul entităților prin care Federația Rusă ar încerca să influențeze situația politică din R. Moldova. La 9 iulie 2025, Ion Ceban a primit interdicție la intrarea în România și în Spațiul Schengen, din considerente de „siguranță națională“, potrivit Bucureștiului. Un alt bloc de opoziție este cel al „Socialiștilor și Comuniștilor Inima și Viitorul Moldovei“. Cu foștii președinți Igor Dodon și Vladimir Voronin, formațiunea nu-și ascunde orientarea pro-rusă.
Blocul „Împreună“, alcătuit din două partide pro-europene, își propune intrarea în Parlament, unde pragul electoral este de 5% pentru partide și 7% pentru alianțele electorale. Însă șansele acestei formațiuni de a accede în legislativ sunt la limită. Un eșec, deloc improbabil, ar îngreuna și mai mult șansele Partidului Acțiune și Solidaritate de a realiza majoritatea parlamentară și de a face guvernul.
Un alt competitor, blocul „Victorie“, a fost eliminat din cursa electorală prin decizia Comisiei Electorale Centrale, validată definitiv de Curtea de Apel.
Din această alianță făceau parte mai multe formațiuni antieuropene și pro-ruse. Inclusiv Evghenia Guțul, fost bașkan (guvernator) al regiunii autonome Găgăuzia, condamnată la 7 ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale.
Excluderea blocului „Victorie“ a avut la bază un raport primit de autoritățile de la Chișinău din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Documentul a atras atenția asupra implicării în constituirea blocului a lui Ilan Șor, fost lider al Partidului „Șor“, declarat neconstituțional în 2023. Șor, oligarh și fost primar la Orhei, a fost de asemenea condamnat în dosarul furtului miliardului și este refugiat în Rusia.
Partidul Nostru, al excentricului primar din Bălți, Renato Usatîi, este, de asemenea, cotat cu șanse de accedere în Parlament.
Blocul Unității Naționale, o alianță unionistă, așteaptă confirmarea Comisiei Electorale Centrale.
Ce spun sondajele?
Mai multe case de sondare au realizat cercetări sociologice preelectorale și rezultatele publicate sunt destul de asemănătoare. PAS este pe primul loc, cu scoruri între 31%și 41%. Al doilea loc este ocupat de blocul socialiștilor și comuniștilor ( 23-29%).
Ar mai intra în Parlament „Alternativa“ (9-11%) și Partidul Nostru (cu un maxim de 7%, dar unele institute îl dau sub pragul electoral). Nu se știe însă unde se vor duce voturile blocului „Victorie“, exclus din cursă. Formațiunea era creditată cu scoruri cuprinse între 9% și 16%.
Trebuie precizat însă că sondajele de opinie din Republica Moldova sunt adesea puțin fiabile. Cauzele sunt multiple. Unele institute de sondare sunt prea apropiate de diverși jucători politici. Pe de altă parte, există o reținere în rândul unei părți semnificative de electorat în a-și declara adevărata opțiune („spirala tăcerii“).
Cum ar putea arăta majoritatea?
Situația este complicată. Nu este clar ce parteneri de coaliție ar putea avea Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) pentru a putea continua parcursul european. Desigur, în afara situației în care ar reuși performanța să păstreze, în cele din urmă, jumătate plus unu din locurile Parlamentului.
Scenariul pozitiv ar fi accederea în Parlament a blocului „Împreună“ și, eventual, alăturarea lui Renato Usatîi, un personaj excentric dar care a mai ajutat-o pe Maia Sandu în câteva rânduri.
Deși declarat pro-european, blocul „Alternativa“ nu poate fi un partener pentru PAS, odată cu interdicția pronunțată împotriva lui Ion Ceban. Oricum, o asemenea coaliție ar fi din start una fragilă și nefuncțională.
Guvernatoarea pro-rusă a regiunii Găgăuzia, Evghenia Guțul (stânga), privește ofițerii de poliție care intră în instanță pentru a o duce la închisoare, după pronunțarea sentinței de 7 ani închisoare pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale. (5 august 2025) - Foto: Profimedia Images
Și aici intervine scenariul rău. Pur și simplu, PAS poate fi scos în afara jocului, chiar dacă va câștiga o majoritate relativă în noul Parlament. Oamenii lui Ceban și ai lui Dodon ( foști colegi de partid „socialist“) ar putea deține o majoritate împotriva președintei Maia Sandu.
Ea va avea foarte puține pârghii prin care să se opună cursului dictat de politicienii pro-ruși. Lucrurile pot urma aproape la indigo scenariul georgian, în care, în pofida unui președinte reformist, guvernul blochează toate măsurile pentru integrare europeană și se orientează către Rusia.
Maia Sandu a reușit, la limită, să treacă un referendum prin care integrarea europeană a fost introdusă în Constituție. Dar pro-rușii nu se vor împiedica de acest detaliu. Ei pot foarte bine să abandoneze de facto toate reformele și dosarele europene și să emită legi favorabile Rusiei. Cum ar fi punerea la egalitate a limbii ruse cu limba română. Sau restrângerea dreptului de vot al diasporei, în măsură covârșitoare pro-europeană.
Sau, mai rău, permisiunea ca soldații ruși să revină în Transnistria.
Odată cu blocarea accesului terestru prin Ucraina, în urma războiului, rușii își roteau militarii din Transnistria pe cale aeriană, prin Chișinău. Militarii ruși intrau în R. Moldova în calitate de simpli călători. Până când autoritățile de la Chișinău au început să-i oprească la frontieră pe acești „călători“, la cel mai mic indiciu că ar fi vorba despre militari ruși în civil.
O orientare a cursului politic spre Rusia ar echivala cu o „transnistrizare“ a Republicii Moldova, cu consecințe catastrofale pentru stabilitatea regională.
Ar fi un cuțit înfipt în spatele Ucrainei iar România s-ar trezi din nou în vecinătate cu o entitate rusă.
Care este interesul României?
România este cel mai mare investitor în Republica Moldova și principalul partener comercial. O tremie din comerțul exterior al Republicii Moldova se efectuează cu România. Potrivit unui interviu acordat RFI România de ambasadorul moldovean la București, Victor Chirilă, firmele românești au investit peste 300 de milioane de euro în Republica Moldova. În plus, mai multe companii străine prezente în România și-au extins afacerile în Republica Moldova.
Acestor investiții li se adaugă alte sute de milioane de euro de la statul român pentru proiecte de infrastructură: interconectări energetice, căi rutiere și feroviare.
Autoritățile de la Chișinău tocmai au avizat cererea Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime“ Constanța de a achiziționa 100% din capitalul firmei care operează portul Giurgiulești, ieșirea la Dunăre a Republicii Moldova.
Potrivit Guvernului de la București, România intenționează să investească peste 24 de milioane de euro în modernizarea portului. Preluarea de către România a portului de la Giurgiulești are și o importantă componentă strategică, legată de controlul la gurile Dunării.
Aceste interese economice se adaugă celor de securitate. Dincolo de comuniunea de limbă și idealuri naționale, România are interesul ca Republica Moldova să meargă pe drumul integrării europene, să fie un vecin predictibil și prosper.
Europenizarea Republicii Moldova ar duce la ștergerea frontierelor, odată cu aderarea Chișinăului la UE și la crearea unei piețe comune extinse.
Ce vrea Rusia?
Obiectivul strategic al Kremlinului este blocarea parcursului european al Republicii Moldova și menținerea acesteia în „lumea rusă/ruskîi mir“.
Pentru atingerea acestui obiectiv, Rusia a declanșat de mai mulți ani un război hibrid asupra Republicii Moldova. A instrumentalizat o criză a energiei, folosindu-și pârghiile pe care le deține în acest domeniu.
A finanțat proteste menite să ducă la răsturnarea guvernării proeuropene. A pus la punct un amplu sistem sistem de cumpărare de voturi pentru referendumul constituțional și alegerile prezidențiale din
octombrie-noiembrie 2024.
Prin această schemă, 15 milioane de dolari au fost trimise în Republica Moldova, din Rusia, pentru cumpărarea de voturi.
O nouă schemă de cumpărare de voturi a fost dejucată de autoritățile de la Chișinău în iulie 2025.
Propaganda rusă se folosește intens de Mitropolia Moldovei, subordonată Moscovei - Foto: Profimedia Images
Mecanismul fusese creat în jurul blocului „Victoria“ – între timp scos din cursa electorală - și era finanțat de fugarul Ilan Șor, aflat în Rusia. Gruparea elaborase un sistem de recrutare, instruire și control ideologic al activiștilor, folosind platforma digitală TAITO.
De asemenea, Rusia instrumentalizează o campanie masivă de propagandă și dezinformare în Republica Moldova. Influenceri și medii finanțate pe filiera Kremlinului susțin că dacă va ajunge în UE, Republica Moldova va adera automat la NATO și va intra în război cu Rusia. Tema războiului cu Rusia este la fel de intens folosită precum cea a recrutărilor pentru război în România, o dezinformare larg răspândită în mediile de extremă dreapta.
Alte dezinformări vizează o pretinsă donație de 400.000 de dolari primită de președinta Maia Sandu de la „activiști internaționali gay“. Sau un plan finanțat de Fundația Soros Moldova de susținere a operațiilor de schimbare de sex și de influențare a adolescenților pentru a deveni gay. Fundația a dezmințit categoric un asemenea plan.
Partidele pro-ruse promit energie ieftină din Rusia și acces nelimitat al produselor moldovenești pe piața rusă. În anul 2024, potrivit Biroului de Statistică al Republicii Moldova, UE este principala piață pentru produsele moldovenești (peste 63% din total). Doar 25% din produsele moldovenești merg în fostele țări CSI.
Rusia folosește pe scară largă Mitropolia ortodoxă a Moldovei subordonată patriarhiei ruse. Numeroase narative anti-UE sunt lansate printr-o vastă rețea de canale Telegram înființate de preoții bisericii subordonate Rusiei.
De asemenea, Rusia lansează ideea falsificării alegerilor de către guvernanții de la Chișinău prin intermediul diasporei. Narativul seamănă foarte mult cu cel al extremei drepte din România, de după pierderea alegerilor prezidențiale.
Guvernul de la Chișinău a respins vehement ceea ce a numit un amestec grosolan al Moscovei în alegerile interne.
Cine sunt prietenii din România ai forțelor pro-ruse?
Pentru prima dată, forțe politice semnificative din România joacă un rol nefast în alegerile din Republica Moldova. Partidul extremist AUR nu mai face de mult timp un secret din implicarea sa împotriva președintei Maia Sandu și a parcursului proeuropean al Republicii Moldova.
La mijlocul lui iunie, liderul AUR, George Simion, transmitea pe rețelele sociale că mai are nevoie de 100.000 de voturi pentru a o putea răsturna de la putere pe președinta Maia Sandu.
Legăturile AUR în Republica Moldova pot fi regăsite în jurul blocului „Victorie“, căruia autoritățile de la Chișinău i-au interzis participarea la alegeri din cauza finanțării pe filieră rusească.
Atunci când au efectuat percheziții legate de finanțarea ilegală a blocului, prin intermediul oligarhului fugar Ilan Șor, autoritățile de la Chișinău au descoperit un fapt interesant: pe canalele interne de comunicare, membrii grupării erau instruiți să participe la scrutinul prezidențial din România și să-l voteze pe candidatul AUR, George Simion.
La sfârșitul lunii iulie, George Simion a vorbit, prin legătură video (are interdicție de intrare în Republica Moldova) la conferința „Make Europe Great Again (MEGA)“ desfășurată la Chișinău. Printre invitați: Victoria Furtună, promotoarea proiectului „Moldova Mare“. Conceptul, rafinat în laboratoarele bolșevice ale anilor 1920, pleacă de la idea falsă a existenței unei „națiuni moldovenești“, diferită de cea română, cu limbă proprie și istorie distinctă strâns legată de Rusia.
Planul ar urmări recrearea vechiului principat medieval al Moldovei, în fapt, o fantomă politică menită să faciliteze controlul rusesc asupra gurilor Dunării.
Printre partenerii „Moldovei Mari“ se numără și formațiunea de extremă dreapta bulgară Renașterea. Aceasta nutrește la rândul ei visul „Bulgariei Mari“ , revendicând, printre altele, Dobrogea românească și unele zone din sudul Republicii Moldova locuite de etnici bulgari.
Și, acum, vine legătura cu AUR. La rândul său, partidul din România întreține legături strânse cu bulgarii de la Renașterea. La 1 martie, liderul mișcării, deputatul Kostadin Kostadinov (poreclit Kopeikin, pentru atitudinile sale
pro-ruse) a vorbit publicului la un miting AUR organizat la București, în susținerea lui George Simion și Călin Georgescu.
De partea sa, după pierderea alegerilor prezidențiale, George Simion a acuzat, fără dovezi, o fraudă electorală pusă la cale de guvernul de la Chișinău. Același narativ folosit acum de Rusia împotriva Republicii Moldova.
