SUA, la 25 de ani de la 11 septembrie: americanii se tem acum mai mult de extremiștii din propria țară

La un sfert de secol de la atentatele care au schimbat Statele Unite și au declanșat două decenii de războaie, americanii privesc amenințarea extremistă dintr-o perspectivă radical diferită.

Pericolul nu mai este asociat în primul rând cu un inamic venit din afara granițelor. Pentru o majoritate clară, cea mai mare amenințare ideologică vine acum chiar din interiorul țării, arată un sondaj Reuters/Ipsos realizat înaintea împlinirii a 25 de ani de la atacurile din 11 septembrie 2001.

SUA, la 25 de ani de la 11 septembrie: americanii se tem acum mai mult de extremiștii din propria țară

Atunci când respondenții au fost întrebați care dintre atacurile motivate ideologic reprezintă amenințarea mai mare, diferența a fost categorică. 61% au indicat extremiștii interni, în timp ce 34% au ales extremiștii proveniți din străinătate.

O altă întrebare din sondaj, formulată mai larg și referitoare la principala amenințare pentru siguranța americanilor obișnuiți, oferă o imagine și mai complexă.

Citește și: 11 septembrie 2001. Cum a scăpat zborul United 23 să nu cadă pe mâna teroristilor. Ținta, Casa Albă

În acest caz, 42% dintre respondenți au indicat actele aleatorii de violență, precum atacurile armate în masă.

Terorismul intern a fost ales de 33%, iar terorismul din străinătate de numai 20%. Sondajul, realizat între 28 și 31 august, surprinde o schimbare importantă față de percepțiile existente în Statele Unite în urmă cu aproximativ un deceniu.

În 2013, un sondaj Reuters/Ipsos arăta că 28% dintre americani considerau terorismul străin principala amenințare, față de numai 21% care indicau terorismul intern.

Actele aleatorii de violență ocupau și atunci primul loc, cu 51%.

La 25 de ani de la 11 septembrie, amenințarea este percepută diferit

Atentatele din 11 septembrie 2001 au imprimat profund în conștiința americană imaginea unui pericol venit din exterior.

Teroriștii al-Qaida au deturnat patru avioane. Două au lovit turnurile World Trade Center din New York, unul a lovit Pentagonul, iar cel de-al patrulea s-a prăbușit în Pennsylvania după ce pasagerii și membrii echipajului au încercat să preia controlul aeronavei.

Aproape 3.000 de oameni au fost uciși.

Atacurile au determinat Statele Unite să declanșeze un război global împotriva terorismului și au dus la invazia Afganistanului, unde se afla conducerea al-Qaida.

În anii următori, extremismul jihadist a continuat să reprezinte o amenințare. Atentatul de la Maratonul din Boston din 2013 s-a soldat cu trei morți și peste 260 de răniți, iar un polițist a fost ucis câteva zile mai târziu.

Statele Unite au fost însă zguduite în paralel de numeroase acte de violență extremistă și politică produse în interiorul țării.

Atacuri motivate de ură au vizat comunități de culoare, latino-americane și evreiești, iar violența politică a devenit o preocupare tot mai prezentă în societatea americană.

Donald Trump a fost el însuși ținta mai multor tentative de asasinat, inclusiv atacul armat din 2024 în urma căruia a fost rănit la ureche.

În septembrie 2025, activistul conservator Charlie Kirk a fost împușcat mortal în timp ce vorbea în fața studenților din Utah.

Atacul din 2016 asupra clubului de noapte Pulse din Orlando, în care au fost ucise 49 de persoane, ilustrează totodată dificultatea clasificării stricte a unor asemenea acte: autorul se afla în Statele Unite și a invocat ideologia jihadistă, ceea ce arată că distincția dintre amenințările „interne” și cele inspirate din exterior poate fi mai complexă decât sugerează etichetele folosite într-un sondaj.

Moștenirea psihologică a zilei de 11 septembrie rămâne, în orice caz, extrem de puternică. Aproximativ șase din zece americani spun că se gândesc periodic la atentate, chiar și după un sfert de secol.

O proporție asemănătoare afirmă că ar susține un răspuns militar dacă Statele Unite ar fi din nou ținta unui atac major.

Americanii resping bilanțul războaielor, dar susțin securitatea mai strictă în aeroporturi

Disponibilitatea pentru o reacție militară la un nou atac nu înseamnă că americanii consideră războaiele declanșate după 11 septembrie drept un succes care a justificat costurile.

În cazul Afganistanului, 48% dintre respondenți consideră că războiul nu a meritat prețul plătit, în timp ce numai 21% spun că a meritat.

Evaluarea războiului din Irak este asemănătoare: 51% consideră că nu a meritat costurile, iar 21% au o opinie favorabilă.

Scepticismul față de conflictele militare de lungă durată a devenit ulterior o componentă importantă a discursului politic american și a contribuit inclusiv la ascensiunea lui Donald Trump, care și-a construit o parte din mesajul electoral pe promisiunea evitării unor asemenea războaie.

Sondajul Reuters/Ipsos indică o opoziție și mai pronunțată față de actualul conflict cu Iranul.

La aproximativ șase luni de la declanșarea războiului de către Trump, 54% dintre americani spun că acesta nu a meritat efortul, față de 25% care consideră contrariul.

Percepția publicului este însă diferită atunci când vine vorba despre măsurile de securitate introduse pe teritoriul Statelor Unite după atentatele din 2001.

Aproximativ șase din zece americani consideră că răspunsul guvernului după 11 septembrie a fost cel puțin într-o anumită măsură eficient în prevenirea altor atacuri pe teritoriul țării.

În rândul republicanilor, proporția ajunge la aproximativ opt din zece.

Există un consens bipartizan puternic și asupra controalelor suplimentare din aeroporturi.

71% dintre democrați și 75% dintre republicani consideră că securitatea aeroportuară mai strictă instituită după atentate a meritat inconvenientele provocate călătorilor.

Americanii sunt mult mai reticenți în privința supravegherii propriilor comunicații.

65% se opun posibilității ca agențiile americane de informații să monitorizeze fără mandat comunicațiile electronice ale cetățenilor SUA.

În același timp, numai 23% susțin ideea analizată de administrația Trump privind înlocuirea securității federale din aeroporturi cu contractori privați, în timp ce 48% se declară împotrivă.