The Conversation: Românii, cei mai puțin doriți imigranți din Marea Britanie. „De ce au venit la noi?”
Românii sunt, în general, tineri, cu studii superioare și reprezintă cea mai activă comunitate de migranți europeni din Anglia și Țara Galilor din punct de vedere economic. De ce sunt percepuți ca migranți care cauzează probleme, se întreabă publicația The Conversation
Potrivit unui sondaj recent realizat de YouGov, românii sunt imigranții europeni cei mai puțin doriți în Regatul Unit.
Citește și: Românii, pe „lista neagră” în Marea Britanie? Sondaj: 47% vor mai puțini imigranți români
The Conversation: Românii, cei mai puțin doriți imigranți din Marea Britanie.
De ce, atunci, opinia publică nu a ținut pasul cu realitatea contribuției acestui grup?, se întreabă publicația Conversation într-un articol pe care îl publicăm mai jos:
„La un deceniu după Brexit, persistă o discrepanță între percepțiile oamenilor și dovezile disponibile privind contribuțiile românilor la societate – și, de fapt, experiențele personale ale multora din Marea Britanie.
La urma urmei, românii reprezintă a patra cea mai mare comunitate de origine străină din țară.
O parte din această discrepanță poate reflecta narațiunile despre Europa de Est care precedă migrația românească la scară largă către Regatul Unit.
Istoricul american Larry Wolff a susținut că Europa de Est a fost percepută în gândirea vest-europeană ca „geamănul întunecat” al Europei. În cartea sa Inventing Eastern Europe, el arată cum relatările călătorilor din secolul al XVIII-lea amestecau observații reale cu o imagine a întunericului evocată în imaginație. El a susținut că acest lucru a creat un stereotip de înapoiere și pericol, pus în contrast cu Iluminismul vest-european.
Citește și: Simion, la mitingul anti-migrație din Londra. În Marea Britanie trăiesc peste 1.200.000 de români
Atitudini similare au persistat până în secolul al XX-lea. Potrivit istoricei publice Tessa Dunlop, regina Maria a României, nepoata reginei Victoria, s-a confruntat cu dificultăți în primii ani ai formării sale ca prințesă în această „zonă izolată” din Europa de Est.
Au urmat Războiul Rece, dictatura lui Ceaușescu și imaginile sumbre ale orfelinatelor. România postcomunistă s-a angajat în decenii de încercări de rebranding, care au inclus transformarea unor proiecții gotice precum „Dracula” lui Bram Stoker într-o atracție turistică.
„Geamănul întunecat” al Europei
Totuși, asocieri negative au însoțit aderarea României la UE în 2007. BBC Panorama a întrebat dacă era de așteptat un „val de criminalitate” după ridicarea restricțiilor de muncă în 2014.
The Guardian a relatat că miniștrii luau în considerare o campanie intitulată „Nu o să vă placă aici” pentru a-i descuraja pe români și bulgari să vină în Marea Britanie. Acest lucru a inspirat o contracampanie românească numită „Poate că nouă nu ne place Marea Britanie, dar vouă o să vă placă România. De ce nu veniți la noi?”, într-o încercare de a combate discriminarea cu umor.
De ce nu veniți la noi? România ripostează.
Emisiunea Channel 4 The Romanians Are Coming a promis să arate „adevărul din spatele titlurilor”, dar a fost criticată pentru că a reprodus stereotipurile pe care pretindea că le investighează. Mai recent, liderul Reform UK, Nigel Farage, a afirmat că migranții mâncau lebede, iar o anchetă a ziarului Telegraph a raportat o fraudă pe scară largă cu împrumuturile studențești românești.
Acest site este protejat de reCAPTCHA și se aplică Politica de confidențialitate și Termenii și condițiile Google.
Ce arată datele
Totuși, potrivit recensământului ONS din 2021, românii sunt acum unul dintre cele mai active grupuri de migranți europeni din Marea Britanie din punct de vedere economic.
Aproximativ o treime dețin diplome universitare, în timp ce aproape 80% se află la vârsta activă. Majoritatea studenților români din Marea Britanie au, de asemenea, un loc de muncă.
Datele economice contrazic și mai mult presupunerile comune. Cifrele HMRC arată o creștere substanțială a veniturilor în rândul lucrătorilor români începând din 2014, salariul mediu apropiindu-se acum de media națională a Regatului Unit. În general, migranții din UE din Marea Britanie contribuie cu mult mai mult la bugetul de stat decât beneficiază de servicii publice și prestații sociale.
Însă amploarea contribuțiilor românilor depășește cu mult sfera fiscală, contrazicând stereotipurile conform cărora românii ar fi o povară pentru contribuabilul britanic.
Un raport pe care l-am realizat arată că, în puțin peste un deceniu, comunitatea românească – estimată la aproximativ 1,3 milioane de persoane – a devenit, în mod discret, o parte importantă a infrastructurii economice și sociale a Marii Britanii.
Aceste constatări sugerează că percepția publică asupra acestei comunități din Marea Britanie s-ar putea să nu fi ținut pasul cu creșterea și contribuția acesteia. În plină pandemie de COVID, lucrătorii români au contribuit la menținerea funcționării serviciilor esențiale și a lanțurilor de aprovizionare – cum ar fi, de exemplu, produsele alimentare agricole și transporturile.
Având o populație tânără, românii contribuie, de asemenea, la susținerea populației în curs de îmbătrânire din Regatul Unit, atât prin impozitele pe care le plătesc, cât și prin acoperirea deficitului critic de competențe. Aceștia ocupă locul al cincilea printre naționalitățile UE și locul al nouălea printre toate naționalitățile non-britanice din cadrul personalului NHS din Anglia.
Iar în sectorul construcțiilor – o industrie vitală pentru planurile de creștere ale guvernului, dar care se confruntă cu o penurie uriașă de competențe – românii reprezintă cel mai mare grup de cetățeni străini din țară. Aceștia reprezintă 6% din forța de muncă la nivel național și 37% din lucrătorii din sectorul construcțiilor din UE aflați în Londra.
Dincolo de meserii, antreprenorii români stimulează creșterea economică, inclusiv în domenii precum robotica, inteligența artificială, tehnologia financiară, securitatea cibernetică, energia și start-up-urile cu activitate intensă de cercetare.
Românii sunt din ce în ce mai implicați civic și politic
Peste 60 de persoane de origine română, din diverse partide și profesii, și-au depus candidatura la alegerile locale din 2026 din toată Anglia, zece dintre ele fiind alese. Alisa Russell a devenit prima cetățeană română care a deținut funcția de primar în Regatul Unit, când a fost numită în Bicester, Oxfordshire, pentru perioada 2025-2026.
La fața locului, organizațiile din sectorul voluntariatului și al comunității românești desfășoară o activitate mai puțin vizibilă. Aceasta include programe și proiecte menite să îmbunătățească educația, să ofere consiliere în materie de imigrație, să asigure alimente și să ofere sprijin în domeniul sănătății mintale. Toate acestea acoperă lacunele lăsate de serviciile publice.
Însă multe dintre aceste contribuții rămân absente din dezbaterile privind migrația, ceea ce agravează stereotipurile existente de zeci de ani. Raportul nostru reprezintă o încercare de a face aceste contribuții mai vizibile, prezentând câteva date concrete despre comunitatea românească din Regatul Unit în prezent.
