Parlamentul European a adoptat o rezoluție cu o majoritate zdrobitoare, cerând introducerea unui standard de timp de 1 minut pentru procesarea camioanelor la frontierele intra-europene și solicitând ca Bulgaria și România să fie incluse în spațiul Schengen pe cale terestră până cel târziu la jumătatea anului 2024, conform Trud citat de Rador Radio România.
Speranță pentru Schengen terestru în România. PE cere verificări rapide la frontiere pentru camioane
"Poziția PE deschide calea unei soluții la problema cozilor de kilometri de la granițe.
Astăzi, Parlamentul European a arătat clar că este de partea șoferilor, cerând verificări mai ușoare pentru vehiculele grele de marfă la punctele de trecere a frontierei.
Concomitent cu rezoluția, colegii și-au confirmat sprijinul ferm pentru apartenența cu drepturi depline a Bulgariei la spațiul Schengen.
Citește și: Austria încă ține România în așteptare la „poarta” Schengen-ului terestru: Karner: "Avem interese"
Asta va rezolva în linii mari problema procesării îndelungate a documentelor la controlul de frontieră”, a declarat europarlamentarul bulgar din PPE/GERB, Emil Radev.
Citește și: Adio, Schengen! Austria arată cu degetul România. „Cetățenii români, mai periculoși decât migranții”
Radev a subliniat că rezoluția vine ca răspuns la o petiție depusă de colegul bulgar Andrei Novakov (PPE/GERB) care cerea un timp mediu de procesare de aproximativ 1 minut pentru camioanele la frontierele interne ale UE.
„Rezultatul final a demonstrat că Bulgaria are o echipă puternică la Bruxelles, pentru că încă o dată am reușit să ne unim în jurul cauzelor naționale și să le susținem cu succes.
Citește și: Ușa Schengen închisă! Austria cere deportarea copiilor de migranți, care vin și din România
Cred că prin eforturi comune putem obține un final victorios, nu doar în bătălia în apărarea intereselor șoferilor, ci și pentru Schengen pe uscat”, a adăugat Radev.
Citește și: Când poate intra România în Schengen? Verdictul comisarului european Adina Vălean
Prin această rezoluție, Parlamentul European reiterează sprijinul pentru calitatea de membru cu drepturi depline în spațiul Schengen pentru Bulgaria și România, „îndemnând Președinția belgiană și toți membrii Consiliului să adopte cât mai curând posibil și nu mai târziu de jumătatea anului 2024 o decizie privind implementarea integrală a acquis-ului din Schengen în România și Bulgaria”.
Austria a rămas singura țară din Schenge care refuză accesul terestru al României și Bulgariei, invocând o temă falsă - migrația ilegală.
Austria încă ține România în așteptare la „poarta” Schengen-ului terestru: Karner: "Avem interese"
"Ştim cu toţii că există o mare presiune a migraţiei ilegale în Europa. Aşadar, noi avem aici interese comune, am lansat demersuri comune tocmai pentru a întări acest sistem", a declarat Gerhard Karner, în ciuda faptului că chiar și cifrele oficiale europene FRONTEX, care contabilizează migrația ilegală din Europa, îl contrazic total în această privință.
"Vreau să vorbesc clar că într-adevăr nu am reproşat nimic în mod direct Bulgariei şi României”, a subliniat Karner ca ține România de 2 ani la porțile Schengen.
Minciuna austriacă ne ține în afara Schengen. Cifrele adevărului
Potrivit ultimelor date publicate de Agenția Europeană de Control la granițe - FRONTEX, rutele migranților sunt:
- Ruta Central Mediteraniaină - Tunisia -Italia - unde în anul 2022 au ajuns 105.561 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 89.113 migranți.
- Ruta prin Balcanii de Vest - Serbia - Croația - unde în anul 2022 au ajuns 144.181 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 48.760 migranți.
- Ruta prin Estul Mediteranei - Turcia - Grecia - unde în anul 2022 au ajuns 43.906 de migranți ilegali, iar în perioada ianuarie -iulie 2023, prin această rută au venit 17.884 migranți.
- Ruta prin Vestul Mediteranei - Maroc - Spania - unde în anul 2022 au ajuns 15.134 de migranți, iar în perioada ianuarie - iulie 2023 au venit 7.425 de migranți.
- Ruta Est Europeană - Belarus -Polonia/ Belarus - Lituania - unde în anul 2022 au ajuns 6.332 de migranți ilegali, iar în perioada ianuarie -iulie 2023, prin această rută au venit 3.179 migranți.
- Ruta Circulară - Albania - Grecia - unde în anul 2022 au ajuns 672 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 419 migranți.
- Ruta prin Marea Neagră - România și Bulgaria - unde în anul 2022 au ajuns 213 migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 40 migranți.
