Ușa Schengen închisă! Austria cere deportarea copiilor de migranți, care vin și din România

DE Florin Budescu | Actualizat: 05.04.2024 - 16:51
Ușa Schengen închisă! Austria cere deportarea copiilor de migranți, care vin și din România - Foto: Profimedia Images
Ușa Schengen închisă! Austria cere deportarea copiilor de migranți, care vin și din România - Foto: Profimedia Images

Ușa Schengen închisă! Austria cere deportarea copiilor de migranți, care vin și din România. Herbert Kickl, liderul FPÖ, partidul de extremă dreapta din Austria care a mai dat un cancelar, întrecut - pe Jorg Haider, vrea să deporteze copiii înapoi.

SHARE

Ușa Schengen închisă! Austria cere deportarea copiilor de migranți, care vin și din România. Herbert Kickl, liderul FPÖ, partidul de extremă dreapta din Austria care a mai dat un cancelar, întrecut - pe Jorg Haider, vrea să deporteze copiii înapoi, în Afganistan.

Kickl crea să-i pedepsească pe cei care nu doresc să se integreze, să-i scoată din circulație și de asemenea să-i predea talibanilor.

Ușa Schengen închisă! Austria cere deportarea copiilor de migranți, care vin și din România

Politicianul şi-a început interviul cu o declarație de război pe tema azilului și migrației: „Limita superioară [de admisibilitate] este zero”, a spus el. Din cauza eșecului ÖVP din anii 2015 și 2016, Austria trebuie să suporte acum o povară enormă, susţine Kikl. „Nu aș mai permite nici măcar o cerere de azil”, promite Kickl.

La urma urmei, Austria este înconjurată exclusiv de state sigure, motiv pentru care nu există nici o responsabilitate pentru „migranții din Africa, Afganistan și Siria”, despre care vorbeşte politicianul.

"Am fost responsabili când tancurile sovietice au intrat în Ungaria. Am fost responsabili când s-a întâmplat totul în Cehoslovacia. Am fost responsabili când a fost înăbușită o revoltă populară în Polonia. Aceasta este responsabilitatea europeană".

Citeşte şi: Excluderea României din Schengen stârnește o furtună în Austria: „Rușinos, nedrept”. Cine ne susține

Dacă nu doar Ungaria, sub Viktor Orbán, ci și Austria, Cehia, Polonia și altele nu mai acceptă refugiați, atunci liderul FPÖ este sigur că acest lucru va duce la o regândire în Uniunea Europeană.

„Atunci această problemă a protecției efective a frontierei va fi abordată în sfârșit”, spune Kikl, conform Heute. Problema procedurii de azil ar trebui apoi tratată într-adevăr acolo unde ar trebui să fie: la frontiera externă.

Chiar și acolo, cererile pot fi depuse doar dacă oamenii au fugit dintr-o țară vecină imediată – „nu din nou cei care sunt aduși acolo, pe sute sau mii de kilometri, cu crima organizată”.

Citeşte şi: Austria încă ține România în așteptare la „poarta” Schengen-ului terestru: Karner: "Avem interese"

Al doilea proiect major este de a „face Austria mai puțin atractivă, ca locație de azil”. Cifrele sunt atât de mari, pentru că oamenii sunt mai bine aici decât oriunde altundeva în Europa.

După finalizarea unei proceduri de azil, puteți aplica pentru securitate minimă. „Da, bună ziua?” spune Kickl, supărat că 55% dintre cei care primesc venitul minim nu sunt austrieci. „Aceasta este protecție împotriva migrației.” Toate acestea sunt „politică împotriva propriei populații. Oamenii nu vor asta și de aceea trebuie să iei măsuri”.

Foto: Profimedia Images

Ce ar trebui să faci acum, ca politician responsabil, conform lui Herbert Kickl? "Eliminați cauza (expresia-cheie este "zero cotă"). Dacă nu am avea acești oameni în țară, ei nu ar putea să comită crime”.

Citeşte şi: Adio, Schengen! Austria arată cu degetul România. „Cetățenii români, mai periculoși decât migranții”

Pentru cei care nu vor să se integreze, care sunt deja în țară, "nu vom avea de ales decât să pedepsim acești oameni în consecință și să-i scoatem. Datorăm asta propriei noastre populații".

Kikl nu ia în considerare dacă cineva are mai puțin de 14 ani. Dacă retrimiţi înapoi, în Afganistan fugari din regimul taliban, îi condamni la moarte sigură.

O treime dintre afganii înregistraţi în centrele de azil, în România, în anul 2021, erau din Afganistan. Probabil că acum proporţia a mai scăzut, pentru că a apărut conflictul din Ucraina, dar asta nu înseamnă neapărat că sunt mai puţini.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te