România, în flota multinațională care asigură trecerea prin Strâmtoarea Ormuz. Misiune strict defensivă
O misiune navală multinațională în Strâmtoarea Ormuz se pregătește de luni de zile, condusă de Regatul Unit și Franța. După încheierea înțelegerii între SUA și Iran, flota, din care face parte și România, rămâne angajată într-o „misiune strict defensivă și independentă”.
Misiunea navală multinațională în Strâmtoarea Ormuz include România, Albania, Australia, Bahrain, Belgia, Bulgaria, Canada, Croația, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Japonia, Kosovo, Letonia, Lituania, Muntenegru, Olanda, Norvegia, Portugalia, Qatar, Republica Coreea, Slovacia și Suedia.
Misiunea este înființată începând cu 12 mai. Liderii Franței, Marii Britanii, Germaniei și Italiei au emis o declarație comună prin care salută armistițiul anunțat de președintele american Trump și reafirmă că țările lor rămân angajate într-o „misiune strict defensivă și independentă de a liniști transportul maritim comercial și de a efectua operațiuni de deminare” în Ormuz.
România, în flota multinațională care asigură trecerea prin Strâmtoarea Ormuz. Misiune strict defensivă și independentă
Marina germană mută două nave la Marea Roșie în pregătirea unei posibile misiuni de deminare în Strâmtoarea Ormuz, a confirmat joi ministrul Apărării.
Într-o declarație adresată presei înaintea unei reuniuni a șefilor apărării NATO de la Bruxelles, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a anunțat că nava de deminare Fulda și nava de aprovizionare Mosel au trecut de Canalul Suez.
Acestea se îndreaptă spre Djibouti, unde se așteaptă să ajungă în cinci până la șapte zile și unde vor fi realimentate și reaprovizionate.
Un total de 140 de soldați germani se află la bordul navelor, potrivit Ministerului Apărării german, inclusiv scafandri de deminare, echipe de protecție a navelor și „sisteme autonome”.
Cele două nave operează în prezent în cadrul operațiunii UE Aspides, lansată ca răspuns la atacurile împotriva navelor comerciale de către rebelii houthi, susținuți de Iran, în Yemen.
O misiune în Strâmtoarea Ormuz ar necesita o aprobare parlamentară separată, a declarat Pistorius. Ministerul Apărării a declarat că intenționează să prezinte o rezoluție corespunzătoare Bundestagului, Parlamentul Germaniei, înainte de vacanța de vară, ce urmează să înceapă la 10 iulie.
Printre condițiile prealabile suplimentare pentru implicarea Germaniei în strâmtoare se numără „încetarea durabilă a ostilităților din jurul Iranului”, precum și un mandat internațional.
Iran a avertizat UE să nu-și trimită navele în Ormuz
Iran a avertizat anterior națiunile europene să nu trimită nave de război în regiune, nici măcar pentru obiectivele declarate de deminare și protejare a navelor.
Citește și: Franța, Marea Britanie, Italia, misiune în Ormuz, pentru acordul lui Trump. Intervin cu portavioane, fregate
În luna mai, ministrul adjunct de Externe al Teheranului, Kazem Gharibabadi, a avertizat că navele de război europene vor fi întâmpinate cu un „răspuns decisiv și imediat” din partea forțelor armate iraniene.
„Strâmtoarea Ormuz nu este o proprietate împărtășită cu puteri din afara regiunii, iar Iranul, ca stat litoral, are dreptul de a-și exercita suveranitatea și de a-și stabili aranjamentele legale”, a spus Gharibabadi la acea vreme.
Pistorius a subliniat, de asemenea, joi, necesitatea unui „mediu permisiv”, spunând că acesta include „în special consimțământul Iranului și Omanului pentru activitățile relevante de deminare”.
El a salutat încetarea negociată a ostilităților dintre SUA și Iran, dar a spus că detaliile oricărei posibile misiuni germane vor depinde în mod semnificativ de rezultatul negocierilor dintre Washington și Teheran în următoarele 60 de zile.
Nici Administrația Trump nu este pe deplin încrezătoare că înțelegerea se va transforma într-un acord viabil în 60 de zile. Chiar Trump a amenințat Iran că va relua bombardamentele dacă nu este respectată înțelegerea.
Israelul a anunțat deja că nu se va conforma. În memorandumul de înțelegere SUA-Iran există „formulări vagi” care se referă la „integritatea teritorială” a Libanului.
Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a declarat joi că Israelul își va menține zona de securitate din sudul Libanului atât timp cât o va necesita nevoile sale de securitate, în ciuda cererii Iranului de retragere a trupelor israeliene.
