Refugiaţii rohingya au depus luni o plângere împotriva Facebook şi au cerut despăgubiri de 150 de miliarde de dolari de la reţeaua de socializare pe care o acuză că a permis difuzarea mesajelor de ură care vizează această minoritate etnică pe platforma sa, transmite AFP.
Plângerea depusă la o instanţă din California, unde are sediul Facebook, susţine că algoritmii folosiţi de Facebook a favorizat dezinformarea şi ideologiile extremiste care au dus la acte violente în lumea reală.
"Facebook-ul este ca un robot programat cu o singură misiune: să se dezvolte", scriu reclamanţii.
"Realitatea de netăgăduit este că extinderea Facebook, alimentată de ură, diviziune şi dezinformare, a lăsat în urma sa sute de mii de vieţi rohingya devastate", continuă documentul consultat de AFP.
Citește și: SUA, gata să-și sporească prezența militară în Europa de Est. Depinde de „mutările” lui Putin
Cei mai mulţi dintre rohingya, o minoritate etnică musulmană, s-au refugiat în Bangladesh începând cu 2017, după ce au fugit de o campanie violentă de represiune în Myanmar, ţară predominant budistă în care sunt consideraţi clandestini, deşi sunt acolo, în multe cazuri, de câteva generaţii. Refuzând să se întoarcă în Myanmar dacă nu li se garantează securitatea şi drepturi egale, refugiaţii trăiesc în colibe improvizate şi în condiţii insalubre.
Mulţi Rohingya care au rămas în Myanmar nu beneficiază de cetăţenie şi sunt ţinta violenţelor comunitare şi ale discriminării din partea juntei de guvernământ.
Citește și: VIDEO Nou circ marca Diana Șoșoacă, în Parlament: a vorbit cu botniță pe față de la tribună
Plângerea colectivă depusă luni la San Francisco susţine că algoritmii Facebook împing anumite profiluri de utilizatori spre grupuri şi mai extremiste, o situaţie ideală pentru "conducătorii şi regimurile autocratice".
Organizaţii care apără drepturile omului au criticat de mult timp Facebook pentru că nu s-a implicat suficient în lupta împotriva dezinformării şi a informaţiilor false.
Chiar şi atunci când platforma este alertată asupra conţinutului de ură, ea nu acţionează, dau asigurări unii critici, care susţin că astfel de situaţii conduc la persecutarea minorităţilor şi poate chiar afecta rezultatul unor alegeri.
Frances Haugen, o lansatoare de alertă care a părăsit Facebook în luna mai şi a denunţat practicile fostului său angajator, a declarat în faţa Congresului că reţeaua, a cărei companie-mamă a fost redenumită recent Meta, alimentează "violenţa etnică" în unele ţări.
Conform legislaţiei americane, este puţin probabil ca Facebook să fie considerat responsabil pentru mesajele postate de utilizatorii săi. Pentru a evita această capcană legală, plângerea rohingya evidenţiază faptul că legislaţia din Myanmar, care nu oferă nici un fel de protecţie de acest fel, ar trebui să aibă prioritate.
Contactat de AFP, Facebook nu a reacţionat luni seară la ştirea privind depunerea acestei plângeri.
