Raportul Națiunilor Unite, devastator pentru China. Un test important pentru democrați

DE Ovidiu Nahoi | Actualizat: 15.10.2022 - 15:40

Cu doar câteva minute înainte de încheierea mandatului său de patru ani, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, fostă președintă a statului Chile, a aruncat bomba.

SHARE

Oficiul ONU pentru Drepturile Omului a dat „send“ mult așteptatului raport privitor la situația uigurilor în regiunea Xinjiang din China.

Acuzațiile împotriva Chinei sunt „credibile“ și ar putea constitui „crime împotriva umanității“, se arată în raport.

Cum era de așteptat, Beijingul a respins cu fermitate acuzațiile. Este doar începutul unui proces îndelungat, dar care ar putea constitui o imagine relevantă a noilor blocuri rivale la nivel global.

„Acuzaţiile care menţionează practici recurente de tortură sau rele tratamente, în special tratamente medicale forţate şi condiţii precare de detenţie, sunt credibile, la fel ca acuzaţiile individuale de violenţă sexuală şi de gen“, se arată în raport.

Cuvântul „genocid“, prezent în rapoarte ale Departamentului de Stat al SUA nu apare însă în documentul ONU. Beijingul susține că se confruntă în Xinjiang cu o mișcare separatistă și teroristă, nefăcând decât să combată această amenințare prin înființarea de „centre de educare și formare profesională“, sau tabere de reeducare.

Însă raportul ONU nu face decât să confirme acuzații ale organizațiilor pentru drepturile omului, potrivit cărora reacția guvernului chinez este disproporționată, iar practicile sale sunt îndreptate către o reprimare a întregii minorități.

Documentul sugerează chiar o aducere a Beijingului în fața instanțelor internaționale, însă calea până acolo este îndelungată, iar China dispune de o influență suficientă în lume pentru a putea opri acest curs.

Presiuni extraordinare

Raportul s-a aflat mult timp în centrul atenției internaționale. Comisarul ONU pentru drepturile omului, fosta președintă chiliană Michelle Bachelet, a recunoscut, de altfel, că a fost supusă „presiunilor extraordinare de a publica sau de a nu publica“.

Mai multe organizații pentru drepturile omului au acuzat Beijingul că a încercat s-o determine pe Bachelet să îngroape concluziile dăunătoare din raport, mai ales după ce publicarea a fost amânată de mai multe ori.

Iată însă că Înaltul Comisar al ONU a tăcut și, în cele din urmă, a evitat ceea ce se putea transforma într-o criză majoră a drepturilor omului și a relațiilor internaționale.

Mulți se temeau că, în urma presiunilor colosale ale Chinei, raportul ar fi urmat să fie „diluat“ . Nu a fost cazul. Actele comise de guvernul chinez pot constitui „crime împotriva umanității“, arată documentul.

Președintele Coreei de Nord, țară considerată o dictatură - Foto: Profimedia Images

Însă adevăratul test de-abia de acum urmează. Michelle Bachelet își termină mandatul și va fi extrem de important ce va face succesorul sau succesoarea ei cu acest cartof fierbinte.

În asociere cu alte autocrații, precum Rusia, Iran sau Coreea de Nord, China și-a extins constant în ultimele decenii influența în cadrul sistemului ONU. Presiunea despre care vorbea Bachelet nu va scădea, ci va crește.

Și acesta va fi un serios examen pentru lumea democrațiilor. Acestea trebuie să arate că sunt unite și pot să-și apere valorile.

Ce pot face democrațiile?

Este greu de crezut că liderii de la Beijing vor putea ajunge vreodată în fața Curții Penale Internaționale de la Haga, așa cum i s-a întâmplat, de exemplu, fostului președinte iugoslav Slobodan Miloșevici.

Dar cazul ar putea ajunge pe agenda Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, organism cu sediul la Geneva, care înlocuiește din 2006 fosta Comisie înființată în 1946. 

Regimul Putin
își ucide oponenții
din interior. El neagă
dreptul națiunilor de
a-și decide viitorul

O condamnare a Chinei pentru reprimarea minorității uigure ar fi nu doar un vot de blam la adresa guvernului comunist chinez, dar ar arăta și limitele influenței chineze în lume.

Constituit din 47 de membri, aleși pe criterii regionale, Consiliul se pronunță prin vot majoritar și nu există drept de veto, precum în Consiliul de Securitate.

Din această perspectivă, o condamnare a Chinei pare mai ușor de obținut. Însă nu este chiar atât de simplu. Țările în curs de dezvoltare se anunță a fi arbitrii acestei noi confruntări între blocul autoritar și democrațiile occidentale.

Un test și pentru „lumea a treia“

În ultimele decenii, regimul de la Beijing și-a extins legăturile în așa-numita „lume a treia“, dar și-a și îndatorat o serie de țări sărace, care au căzut în „capcana chinezească“.

Întrebarea este cum se vor poziționa țările „lumii a treia“ față de China, în acest examen major.

În Adunarea Generală a ONU, multe dintre acestea au refuzat să condamne, de exemplu, invazia rusă asupra Ucrainei. Rezoluția de condamnare a invaziei și care cerea încetarea ime­diată a acțiunilor militare a fost adoptată, în cele din urmă, la 2 martie, cu majoritate. Rezultatul votului: 141 de state s-au pronunțat pentru, cinci împotrivă (Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord, Eritreea) și un număr de 35 s-au abținut (printre acestea China, India, Africa de Sud, Kazahstan, Pakistan, Iran, Irak, Cuba, Republica Centrafricană).

În aprilie, Rusia a fost exclusă din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, prin votul Adunării Generale. Beijingul a votat însă împotrivă, susținând Moscova. 

Michelle Bachelet, Înaltul Comisar ONU pentru drepturile Omului - Foto: Profimedia Images

Iar rezultatul a fost aproape identic cu cel din 2 martie: 140 de voturi pentru, cinci împotrivă (aceleaşi cinci ţări care s-au opus și condamnării invaziei) şi 38 de abțineri.

Însă nu este obligatoriu ca acest raport de forțe să se regăsească întocmai și în organismul ONU de la Geneva. China va duce de aici înainte o campanie furibundă pentru a îngropa raportul Înaltului Comisar.

După cum este greu de crezut că va renunța la reprimarea uigurilor sau la diabolicul ei program de supraveghere digitală a populației.

Dar o rezoluție de condamnare îi va arăta guvernului de la Beijing că pot exista consecințe pentru actele sale, că majoritatea covârșitoare a comunității internaționale respinge practicile chineze.

Și mai ales, că Imperiul de Mijloc este departe de a se bucura de respectul global pe care îl pretinde. Și asta va durea. Depinde de voința și unitatea democrațiilor. 

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.