preţul la gaze în Europa a atins maximul său istoric, depăşind pragul de 585 de dolari pe mia metri cubi imediat după decizia Rusiei de a nu acoperi decât 4% din capacitatea suplimentară de tranzit a gazelor oferită de Ucraina pentru luna septembrie.
Aceasta în timp ce preţul la gazele naturale în Europa înregistrase deja niveluri record în faţa cererii crescute şi a nivelului de stocare mult mai scăzut decât de obicei, ceea ce provoacă îngrijorări în perspectiva iernii, relatează AFP.
În cadrul contractului actual, Gazprom trebuia să asigure tranzitul a 40 miliarde de metri cubi de gaze anual prin Ucraina. Gazprom achiziţiona apoi capacităţi suplimentare dacă era necesar.
Însă unul dintre principalele gazoducte ruseşti către Germania, Yamal-Europa, nu funcţionează în prezent decât la capacitate extrem de redusă după un incendiu la o uzină de procesare a gazelor, la începutul lunii august.
Luni, în punctul de sosire Mallnov venise mai puţin din jumătatea volumului, comparativ cu cel de dinaintea incidentului.
Citește și
Biden și Merkel au lăsat Ucraina la mâna Gazprom și a lui Putin
Statele Unite, atente la riscurile reprezentate de gazoductul Nord Stream 2
Într-un comentariu pentru AFP, organizaţia de evaluare a indicelui de preţ Platts a declarat că preţul gazelor naturale din Europa este provocat în special de cererea crescută după o iarnă rece şi de scăderea altor surse de aprovizionare.
"Rusia este în prezent singura ţară care ar putea avea o producţie excedentară, dar pentru a-şi creşte exporturile ea ar trebui să rezerve capacităţi suplimentare prin Ucraina", a indicat Platts.
"O scădere a fluxurilor la Mallnow a redus importurile ruse cu 30-45 mcm/zi începând cu 31 iulie. Deşi istoric livrările Gazprom au fost sigure, iar problemele s-au rezolvat rapid şi ne aşteptăm ca fluxurile să revină la peste 80 mcm/zi mai târziu în această lună, evoluţia strategică a Gazprom de a se concentra asupra valorii în raport cu volumul în 2020-2021 ar putea duce la fluxuri mai mici pentru mai mult timp", a apreciat Platts.
Unii observatori acuză Moscova că exercită presiune şi rămâne surdă la cererile europenilor de creştere a livrărilor în aşteptarea dării în folosinţă a controversatului gazoduct Nord Stream 2, potrivit Agerpres.
