Premierul pro-Putin al Bulgariei repetă scenariul românesc: Datorii-record, reforme sub preş

Miercurea trecută, ministrul bulgar al Finanțelor, Galab Donev, a prezentat parlamentului proiectul de buget de stat al Bulgariei pentru anul 2026.

Acesta prevede un deficit de 5,7% din PIB, adică 7,2 miliarde de euro - cel mai mare din ultimele aproape trei decenii și cel mai mare din Zona Euro.

De observat că, faţă de deficitul bugetar-record al României, 7,65% din PIB în anul 2025, Bulgaria stă în UE mult mai bine.

Premierul pro-Putin al Bulgariei repetă scenariul românesc: Datorii-record, reforme sub preş

Se estimează că datoria publică a Sofiei va ajunge la 50,5 miliarde de euro, până în 2028, cheltuielile crescând cu aproape 20%, față de 2025.

Dar 50,5 miliarde de euro reprezintă 30,5% din PIB-ul estimat al Bulgariei, pe când România a depăşit deja 60% şi se îndreaptă spre 70%. Donev a prezentat deficitul ca fiind unul moștenit.

„Bugetul arată așa pentru că dezvăluie ceea ce a fost ascuns ani de zile”, a declarat el pentru postul de televiziune bTV.

Citeşte şi: Putinistul Rumen Radev, noul premier bulgar, anunţă că va bloca noile sancţiuni ale UE contra Rusiei

El a sugerat că guvernele anterioare au ascuns adevărata stare a finanțelor publice, pentru a îndeplini criteriile fiscale necesare aderării la Zona Euro.

Fără măsurile corective incluse deja în proiect, deficitul ar fi ajuns la 7,4% din PIB, a afirmat el. Criticii săi nu sunt convinși că lucrurile stau astfel.

Consiliul Fiscal al Bulgariei (BFC), organismul independent însărcinat cu monitorizarea finanțelor publice, a declarat că bugetul se bazează pe „corecții cosmetice ale cheltuielilor și pe o finanțare agresivă a datoriei, mai degrabă decât pe o reformă reală”.

Citeşte şi: Pro-rușii conduși de fostul președinte Rumen Radev au câștigat alegerile în Bulgaria. Au majoritate absolută

Calea către respectarea regulii de maxmum 3% a deficitului din Zona Euro, până în anul 2028, a adăugat consiliul, se bazează pe ipoteze optimiste, mai degrabă decât pe schimbări structurale.

Plățile de dobânzi sunt estimate să ajungă la 1,78 miliarde de euro, anual, până în 2028 (față de sub 350 de milioane de euro, în 2022),.

Serviciul datoriei va reduce din ce în ce mai mult cheltuielile pentru Educație și Sănătate. O singură cifră ilustrează acest dezechilibru.

Citeşte şi: 

Măsura emblematică de austeritate a guvernului – o reducere cu 10% a costurilor cu personalul în întreaga administrație publică, începând din septembrie – ar economisi 85 de milioane de euro.

Dar cheltuielile totale urmează totuși să crească cu 9,3 miliarde de euro. BFC a avertizat că orice efect ar fi diluat de majorările salariale compensatorii menite să protejeze salariul net al funcționarilor publici.

Partidul de centru-dreapta „Bulgaria Democratică” a comparat deficitul cu cel al guvernului lui Zhan Videnov – o perioadă de la sfârșitul anilor 1990, care s-a încheiat cu hiperinflație.

De asemenea, cu rafturi goale și prăbușirea monedei, stabilizată doar printr-un program de salvare al FMI și un sistem de consiliu monetar.

Deputatul Martin Dimitrov a avertizat că deficitul ar putea declanșa „un scenariu de tip românesc”, scrie Euractiv.com.

Ţara, odată un model de disciplină fiscală, a văzut cum deficitul său a crescut vertiginos până la 7,7% din PIB. Guvernul său s-a prăbușit din cauza măsurilor de austeritate, iar moneda sa s-a depreciat brusc.

Paradoxul deficitului

Cea mai aspră critică este de natură structurală. Potrivit Institutului pentru Economie de Piață, Bulgaria înregistrează cel mai mare deficit din perioada de pace.

Aceasta în condiții pe care orice ministru de Finanțe le-ar invidia: cea mai scăzută rată a șomajului din UE, cea mai rapidă creștere salarială și un consum-record al gospodăriilor.

„În cel mai favorabil mediu macroeconomic posibil, depășirea bugetului reprezintă o catastrofă financiară, politică și socială”, a scris institutul.