După Franţa şi Germania luni, Italia, Danemarca şi Suedia au expulzat la rândul lor, marţi, zeci de diplomaţi ruşi, însumând peste 120 de diplomaţi ruşi expulzaţi în ultimele 48 de ore din Europa şi marcând o nouă degradare a relaţiilor cu Moscova, după descoperirea de masacre imputate forţelor ruse lângă Kiev, informează, potrivit Agerpres, AFP şi Reuters.
Italia a decis să expulzeze 30 de diplomaţi ruşi din raţiuni de "securitate naţională", a declarat marţi ministrul italian al afacerilor externe Luigi Di Maio, care a făcut acest anunţ la Berlin, în marja unei conferinţe asupra securităţii Republicii Moldova.
Citește și: VIDEO Zelenski: România va participa la programele pentru refacerea Ucrainei după război
"Această măsură, luată de comun acord cu partenerii noştri europeni şi atlantici, a devenit necesară din raţiuni legate de securitatea noastră naţională şi în contextul situaţiei actuale de criză legată de agresiunea nejustificată a Federaţiei Ruse asupra Ucrainei", a declarat şeful diplomaţiei italiene.
Occidentul şi-a manifestat la sfârşitul săptămânii trecute indignarea după ce zeci de cadavre în haine civile au fost descoperite la Bucea, la nord-vest de Kiev, în urma retragerii trupelor ruse care slăbesc strânsoarea asupra capitalei ucrainene.
În urma informaţiilor asupra morţilor din Bucea, Lituania a anunţat expulzarea ambasadorului Rusiei "ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei suverane şi la atrocităţile comise de forţele armate ruse".
Germania a anunţat în aceaşi zi că că va expulza "un număr mare" de diplomaţi ruşi aflaţi la post la Berlin, în legătură cu războiul din Ucraina, potrivit şefei diplomaţiei germane Annalena Baerbock. Potrivit AFP, numărul lor s-ar ridica la 40.
Aceşti angajaţi de la ambasada Rusiei constituiau "o ameninţare pentru cei şi cele care caută protecţie la noi", a justificat Baerbock. Germania găzduieşte în prezent peste 300.000 de refugiaţi ucraineni care au fugit începând din 24 februarie de luptele din ţara lor.
Citește și: Premierul Ciucă: România va respecta toate sancţiuni economice impuse Rusiei la nivel internațional
Câteva minute mai târziu, Franţa anunţa expulzarea a 35 de diplomaţi ruşi "ale căror activităţi sunt contrare intereselor sale", potrivit unei surse apropiate de Ministerul Afacerilor Externe francez, care precizează că "această acţiune se înscrie într-un demers european".
Iar marţi dimineaţa, Danemarca a decis la rândul său să expulzeze 15 diplomaţi ruşi care "au desfăşurat activităţi de spionaj pe teritoriul danez", a afirmat ministrul afacerilor externe al acestei ţări, Jeppe Kofod.
Suedia a anunţat la rândul său expulzarea a trei diplomaţi ruşi. "Pentru că ei nu respectau Convenţia de la Viena şi desfăşurau operaţiuni ilegale de strângere de informaţii", a declarat şefa diplomaţiei suedeze Ann Linde, potrivit Reuters.
"Este evident că au fost comise crime de război", a mai declarat Linde cu referire la civilii ucişi în Bucea.
Mai multe ţări europene au luat deja măsuri similare. Pe 29 martie, Belgia a anunţat expulzarea în termen de 15 zile a 21 de persoane ce lucrau pentru ambasada şi consulatul Rusiei, suspectate de implicare în "operaţiuni de spionaj şi de influenţă ce ameninţau securitatea naţională".
În aceeaşi zi, Ţările de Jos au decis expulzarea a 17 persoane "acreditate în calitate de diplomaţi pe lângă reprezentanţe ruse" în această ţară, dar care "erau în secret activi în calitate de ofiţeri de informaţii".
Pe 23 martie, Polonia a anunţat, prin vocea ministrului său de interne Mariusz Kaminski, expulzarea a 45 de "spioni ruşi care se dădeau drept diplomaţi".
Potrivit unei numărători efectuate de AFP, circa 233 de diplomaţi ruşi au fost expulzaţi în total din diverse ţări ale UE de la declanşarea invaziei ruse.
Rusia a declarat că va reacţiona prin decizii similare. Ministrul-adjunct al afacerilor externe rus, Aleksandr Gruşko, citat marţi de agenţia TASS, a fost foarte clar în această privinţă: "Vom lua, desigur, măsuri similare", a spus el. "Este clar că este vorba de o campanie coordonată dinainte. Aceasta aduce o lovitură relaţiilor bilaterale, canalelor de discuţie diplomatice", a adăugat Gruşko, estimând că "urmările se vor face simţite foarte mult timp".
