Prezența militară suedeză a continuat zile în șir, cu avioane de recunoaștere patrulând pe coastă și cu trupe marșăluind pe autostrăzi.
”Ceea ce am făcut pe insula Gotland a fost să arătăm că ne-am construit propria capacitate militară”, a declarat pentru Politico Mattias Ardin, care conduce regimentul Gotland. ”Arată că refacerea bazei militare a făcut progrese bune și că suntem aici”, a mai declarat el.
Pentru Suedia, alerta de securitate a fost o oportunitate pentru a testa cei cinci ani de reconstrucție a bazelor militare de pe insulă, care din 2005 a fost, timp de un deceniu, demilitarizată masiv.
Pentru regiunea Baltică, a fost încă o demonstrație a faptului că peisajul s-a deteriorat în mod dramatic după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, care a generat o nouă eră de instabilitate de-a lungul frontierei estice a Europei.
Imagini cu artilerea grea oferind acoperire trupelor care debarcau pe Gotland reprezintă o știre de primă pagină în Suedia. Potrivit experților militari, citați de Politico, acțiunile militare din Suedia sunt fără precedent de la sfârșitul Războiului Rece.
”Acesta este cel mai înalt nivel de alertă pe care îl cunosc din 1991 încoace”, a declarat pentru Aftonbladet Johan Wiktorin, profesor la Academia Regală Suedeză pentru științe militare.
Știrile despre alertă au început cu informația că trupele suedeze se deplasează cu feribotul spre insula Gotland, fiind escortate de nave de război și de avioane de luptă.
Imagini publicate de armata suedeză au arătat cum tancurile staționate pe insula Gotland așteptau sosirea trupelor iar soldați cantonați permanent pe insulă patrulau pe străzi.
Publicația suedeză Dagnes Nyheter a relatat pe data de 25 August că trei ambarcațiuni militare rusești navigând aproape de Gotland au declanșat alerta, însă armata suedeză a refuzat să confirme informația sau să explice motivele operațiunilor de pe insulă.
Suedia, la fel ca țara vecină Finlanda, nu este membră NATO, însă în timpul Războiului Rece – la fel ca acum – a tratată de NATO ca un aliat iar de Moscova ca un inamic.
După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, a fost cvasi-unanim acceptată ideea că jocul de-a șoarecele și pisca în Marea Baltică dintre blocul estic și occident s-a încheiat definitiv, iar Suedia a retras complet trupele din insula Gotland în 2005, considerându-le o risipă de resurse.
În anii următori, răcirea relațiilor dintre Moscova și lumea occidentală – accelerată de anexarea unor teritorii din Georgia și Ucraina de către Rusia- a ridicat întrebarea dacă nu cumva ar fi mai înțelept să fie retrimise trupe pe insula Gotland.
În octombrie 2014, prezența unui submarin în insule aproape de Stockholm a încheiat dezbaterea iar în 2015 s-a decis retrimiterea trupelor pe insulă.
Plasată în mijlocul Mării Baltice, între Stockholm și enclava rusească Kaliningrad, Gotland a fost multă vreme recunoscută drept o poziție strategică.
Insula reprezintă un punct cheie pentru orice armată sau flotă comercială care caută să controleze apele din zonă, care leagă al doilea mare oraș rusesc, St Petersburg de șase capitale nordice și baltice precum și de nordul Germaniei și, în final, de Marea Nordului.
