Ministrul Norvegiei avertizează că Rusia mută arme nucleare și submarine de atac în Cercul Arctic
Ministrul Norvegiei avertizează că Rusia mută arme nucleare și submarine de atac în Cercul Arctic. Tore Sandvik spune că autoritățile de la Oslo au detectat o creștere a activităților și acumulării de arme în peninsula rusă Kola, unde se află Flota Nordică a Moscovei.
Ministrul norvegian al Apărării avertizează că Rusia trimite arme nucleare și submarine de atac la Cercul Polar arctic, în timp ce se pregătește de război cu NATO, scrie The Telegraph, care a realizat un interviu cu acest oficial.
Tore Sandvik spune că autoritățile de la Oslo au detectat o creștere a activităților și acumulării de arme în peninsula rusă Kola, unde se află Flota Nordică a Moscovei și părți din arsenalul său nuclear.
Ministrul Norvegiei avertizează că Rusia mută arme nucleare și submarine de atac în Cercul Arctic
Potrivit ministrului norvegian, președintele rus Vladimir Putin încearcă să obțină controlul naval deplin asupra regiunii arctice, astfel încât să poată bloca accesul NATO la două rute maritime-cheie pentru reaprovizionarea forțelor occidentale în timp de război.
„Rusia acumulează arme în peninsula Kola, unde se află una dintre cele mai mari cantități de focoase nucleare din lume. Acestea nu sunt îndreptate doar spre Norvegia, ci și spre Marea Britanie și peste pol, spre Canada și SUA”, a declarat subliniat Tore Sandvik.
„Suntem ochii și urechile NATO în această zonă și vedem că testează arme noi, de exemplu rachete hipersonice, dar și torpile și focoase nucleare”, a adăugat el.
Ce se știe despre zona în care Rusia acumulează arme nucleare
Peninsula Kola se află pe flancul nord-vestic extrem al Rusiei, în regiunea Cercului Polar arctic, unde se învecinează cu Finlanda și cu cele mai îndepărtate teritorii nordice ale Norvegiei.
Este cunoscută pentru faptul că adăpostește cel mai concentrat stoc de arme nucleare din lume și joacă un rol crucial în capacitatea Moscovei de a administra inamicului o „a doua lovitură”.
În strategia nucleară, „a doua lovitură” este capabilitatea unei țări de a lansa un contraatac atomic devastator, după atacul nuclear inițial al unei puteri inamice, cum ar fi forța de descurajare bazată pe submarine și rachete Trident a Marii Britanii.
Peninsula Kola servește, de asemenea, ca bază pentru Flota Nordică rusă.
Ministru norvegian: Cea mai mare amenințare o reprezintă submarinele ruse cu arme nucleare
În prezent, peninsula este folosită pentru atingerea unui scop și mai amenințător: testarea unor arme rusești noi și puternice și extinderea capacităților nucleare ale lui Putin.
„Chiar dacă pe Putin îl costă mult invazia în Ucraina - unde a pierdut deja un milion de soldați - Flota Nordică este intactă. Și o dezvoltă. Au o fregată nouă și un nou submarin multirol, dezvoltate doar în ultimii doi ani. Cel mai amenințător lucru legat de Rusia în acest moment sunt submarinele sale.
Chiar dacă Rusia nu este capabilă să câștige în Ucraina, amenințarea focoaselor nucleare și capacitatea de a administra o a doua lovitură de aici, din Kola, îi face încă pe ruși să fie o superputere”, a estimat ministrul.
Chiar și înainte de ultima extindere, Flota Nordică rusă deținea cel puțin 16 submarine cu propulsie nucleară și un tip de rachetă hipersonică numită Zirkon, care poate călători cu o viteză de opt ori mai mare decât cea a sunetului.
Împreună cu Statele Unite și guvernul britanic, Norvegia „urmărește situația din Kola 24/7. Este cea mai importantă operațiune de supraveghere din NATO”, a precizat Tore Sandvik.
Regiunea arctică ar putea deveni un al treilea câmp de luptă
În timp ce Rusia își continuă războiul împotriva Ucrainei și poartă un război hibrid împotriva aliaților occidentali din Europa, Norvegia și Marea Britanie sunt îngrijorate că regiunea arctică se transformă într-un al treilea câmp de luptă cu Moscova.
Topirea calotelor glaciare din zonă a deschis noi rute de transport maritim, extrem de profitabile, deoarece reduc la jumătate distanța pe care navele ar trebui să o parcurgă între Europa și Asia.
La Oslo, oficialii avertizează că există o concurență intensă pentru controlul a două rute cheie de transport maritim strategic în Arctica, care contează ca linii de aprovizionare în caz de război cu Rusia.
Prima rută este așa-numitul Gap Bear, întinderea de apă dintre Norvegia continentală și insula Svalbard, prin care navele rusești trebuie să treacă pentru a ajunge la Oceanul Atlantic.
A doua este cunoscută sub numele de Gap-ul GIUK, o serie de puncte de legătură navale între Groenlanda, Islanda și Regatul Unit.
„Putin trebuie să controleze Gap-ul Bear pentru a se asigura că își poate folosi submarinele și Flota Nordică. Și intenționează să refuze aliaților NATO accesul la Gap-ul GIUK. Toate doctrinele și planurile sale militare sunt despre asta.
Așadar, cel mai important lucru pentru Norvegia este să aibă controlul asupra acestor breșe”, explică Sandvik.
Putin va viza Finlanda dacă este forțat să facă pace în Ucraina
Dacă războiul din Ucraina se va termina, a adăugat el, Cercul Arctic va deveni, probabil, următorul „principal teatru de securitate”, din cauza probabilității ca Putin să trimită trupe pentru a amenința granițele Finlandei.
„Putin nu este interesat de pace... Planul lui Putin nu este o pace stabilă cu Ucraina. Dacă va putea, se va întoarce.
Chiar dacă avem un acord de pace în Ucraina, cu soldați pe teren și o situație stabilă, analizele arată că va mobiliza milioane de soldați aproape de granița cu Finlanda”, anticipează ministrul norvegian al Apărării.
Tensiunile au crescut în ultimele săptămâni în Arctica între NATO și Rusia din cauza exercițiilor militare.
Două nave spion rusești au fost observate navigând în zig-zag în apropierea zonei de tragere unde marina militară germană și-a testat o navă cu torpile și rachete.
SMP Arkhangelsk, o navă de transport rusească, a fost, de asemenea, văzută navigând în apropierea zonei de tragere, a relatat ziarul norvegian Barents Observer.
În luna mai, David Lammy, pe atunci ministru de Externe al Marii Britanii, a anunțat că trupele britanice își vor intensifica eforturile, în tandem cu Norvegia, pentru a contracara un eventual control rusesc asupra regiunii arctice.
„Pe măsură ce calotele glaciare din regiune se topesc, noi rute de transport maritim și resurse vor fi expuse, sporind și mai mult riscul de confruntare. De aceea, trebuie să luăm măsuri pentru a descuraja amenințările din Arctica”, a spus el, la momentul respectiv.
