Ţara nordică - care nu face parte din NATO - a ţinut prima pagină a ziarelor în 2019 atunci când toţi liderii coaliţiei de stânga, formate din cinci partide, erau femei, dar miniştrii femei au primit "niveluri şocant de ridicate de mesaje abuzive'' în perioada monitorizată de Centrul de excelenţă al NATO privind comunicaţiile strategice, a explicat cercetătorul Rolf Fredheim, în prezentarea concluziilor studiului.
Citește și: Forumul Judecătorilor și Inițiativa pentru Justiție resping superimunitatea oferită de deputați
„Cei mai vizate cinci femei ministru au fost în mod covârşitor victimele abuzurilor misogine care le-au atacat valorile, le-au umilit în legătură cu capacitatea lor de a lua decizii şi le-au pus sub semnul întrebării abilităţile de leadership", indică raportul citat.
Printre postările pe Twitter incluse în concluziile raportului se află unele care au vizat-o chiar pe şefa guvernului, Sanna Marin, fiind folosite epitete şi expresii despre femei şi îndatoririle lor casnice.
Guvernul finlandez, ținta misoginismului online
Abuzurile misogine online descurajează femeile din Finlanda să participe la guvernare. Un studiu din 2019 a ajuns la concluzia că 28% din reprezentantele locale finlandeze vizate de discursul bazat pe ură sunt mai puţin dornice să participe la procesul de luare a deciziilor.
Citește și: Turcan: „Sunt salarii la stat de 50.000 de lei pe lună; o categorie profesională respectată”
Este cazul lui Iiris Suomela. Politiciana ecologistă, al cărei partid face parte din coaliţia guvernamentală, a afirmat într-un interviu că pentru ea şi colegele sale există un "element de teamă'' în luarea anumitor decizii care este posibil să declanşeze un potop de abuzuri online cu care toate sunt deja obişnuite.
În încercarea de a convinge mai mulţi oameni să participe la viitoarele alegeri locale, Suomela a remarcat că femeile tinere şi în particular din rândul minorităţilor sunt în mod special reticente. Motivul indicat de ele a fost teama de a fi hărţuite online, Iiris Suomela adăugând că acest lucru are un ''impact grav asupra democraţiei''.
Femeile tinere sunt reticente
Prima parlamentară de culoare din Finlanda, Bella Forsgrén, de asemenea membră a Verzilor, a avut o experienţă similară: "Trebuie să mă gândesc cel puţin de două ori la care discuţii să iau parte. Întotdeauna este vorba nu de subiect - ci de cum li se permite să vorbească femeilor sau POC (persoanelor de culoare)! Nu este dorită nicio critică. În orice caz, simt că nu afectează politica mea publică, deocamdată''.
"Cred că aici, în Finlanda, ar trebui cu adevărat să avem o legislaţie mai bună când vine vorba despre discursul online bazat pe ură sau de hărţuirea online'', a adăugat Forsgrén.
Cercetătorul Rolf Fredheim a ţinut să sublinieze că situaţia altor ţări din Europa este ''chiar mai rea'' decât a Finlandei în ceea ce priveşte hărţuirea şi misoginismul online, potrivit Agerpres.
