„Micul București” din Germania: „Un loc al fricii” cu 7.000 de imigranți din România și Bulgaria

Imigrația este un subiect atractiv pentru candidați în campania electorală pentru alegerile la primăria orașului Hagen din Germania. 

Unul dintre aceștia, Dennis Rehbein (36 de ani, CDU)  susține că mulți dintre cei 190.000 de locuitori ai orașului percep orașul ca fiind „un loc al fricii”.

Zona gării este considerat un focar de criminalitate și este numită „Micul București”. 

„Micul București” din Germania: „Un loc al fricii” cu 7.000 de imigranți din România și Bulgaria

Peste 7.000 de imigranți din România și Bulgaria locuiesc în proprietăți dărăpănate.

„Orice e mai bine decât acasă. Centrul pentru ocuparea forței de muncă plătește totul”, a declarat o persoană unui reporter BILD.

Potrivit lui Dennis Rehbein, 1.100 dintre acești imigranți sunt angajați în locuri de muncă supuse contribuțiilor la asigurările sociale și plătesc la sistemul de asistență socială. 55% dintre aceste persoane sunt suplimente la centrul pentru ocuparea forței de muncă și sunt eligibile pentru ajutor de stat.

„Există un caz în care 20 de persoane din Hagen au lucrat la o coaforă din Berlin. Pentru 200 de euro pe lună fiecare. Acest lucru le-a oferit acces la sistemul de asistență socială și le-a suplimentat complet beneficiile.”, a precizat Dennis Rehbein.

Potrivit ofițerului de afaceri sociale, 250 de copii din Hagen trăiesc fără un loc la școală. „Există și cazuri, cum ar fi cel al unei școli elementare în care copiii au fost nevoiți să stea în sălile de clasă purtând jachete în timpul iernii. Sau un colegiu profesional care a trebuit să fie închis din cauza deficiențelor în materie de siguranță la incendiu. Niciunul dintre aceste lucruri nu ar fi trebuit să se întâmple.”, a spus candidatul la primărie.

Citește și: Schimbări la salariu pentru românii din Germania. Guvernul federal pregătește modificări legislative

Sunt 26.000 de bulgari și români în oraș. 9.000 de copii, pe hârtie

În anii 1950, în Duisburg (495.000 de locuitori) a fost cel mai bogat oraș din Germania, cu un puls al oțelului și cărbunelui. Astăzi, orașul are o rată a șomajului de peste 13% (locul al treilea la nivel național). Migranții locuiesc adesea în apartamente dărăpănate, ale clasei muncitoare.

„Avem 26.000 de bulgari și români în oraș. Printre aceștia se numără peste 9.000 de copii care există pe hârtie”.

„Trebuie să le rezervăm locuri la școli și creșe – și apoi nu apar. Zeci de milioane sunt investite greșit, sume pe care le-am putea folosi în altă parte”, spune primarul Sören Link. 

Certificatele școlare se eliberează la fiecare trei luni și trebuie prezentate. Acest lucru ne-a permis să radiem sute de copii care nu locuiau în Duisburg și pentru care se încasa alocația pentru copii. Numai acest lucru a economisit peste un milion de euro.”

Gelsenkirchen, șomaj de 15,1%

Inima orașului minier (260.000 de locuitori) bătea cândva pentru minerit (cărbune, minereu de fier). Dar de când s-au închis minele, Gelsenkirchen a avut o rată a șomajului de 15,1%! Un record trist pentru Germania.

Orașul se așteaptă la un deficit bugetar de 52 de milioane de euro pentru 2025. Aproape fiecare al doilea euro este direcționat către transferuri sociale, iar unul din cinci (22%) primește venit de cetățean sau beneficii de securitate socială de bază. Mai mult de unul din trei copii trăiește în sărăcie.

„Gelsenkirchen are mult de lucru. Migrația cauzată de sărăcie are un impact și asupra situației de securitate din orașul nostru”, a declarat șeful poliției, Tim Frommeyer (45). „Suntem de serviciu aproape în fiecare săptămână, lucrând cu autoritățile orașului și vamale pentru a combate abuzurile în domeniul asistenței sociale și criminalitatea bazată pe clanuri. Vom demola aceste structuri.”

Oameni pe o stradă din Germania - Foto: Pixabay - rol ilustrativ

Citește și: Nouă regulă în Germania care îi vizează și pe românii care trimit bani în țară. Amendă 30.000 €

Român în Ruhr: „Germania e bună, mulți bani, suntem fericiți”

În cel mai populat oraș din regiunea Ruhr (603.000 de locuitori), problemele sunt evidente în special în cartierul Nordstadt. „Aceasta era odinioară o parte importantă a orașului; minerii și meseriașii se întâlneau aici”, spune Gottfried Brodde (70 de ani, fost instalator de gaze și apă), care își vizitează fiul, Karsten (41 de ani), la chioșcul său.

 „Acolo se fură în fiecare zi”. Un ofițer de ordine publică îi explică reporterului că hoții din supermarketuri „scot cărucioare întregi de cumpărături pline cu obiecte furate și le vând cu nerușinare pe stradă”.

Nu departe se află așa-numita „stradă a muncitorilor”. Aici, zilieri din Balcani se oferă pentru muncă la prețuri de dumping. Românul Alexandru (38) explică într-o germană stricată: „Așteptăm de lucru. Dar Germania e bună, mulți bani din oraș, mulți bani pentru copii, suntem fericiți”.

E dimineață. De ce nu sunt copiii la școală? întreabă reporterul.

 Alexandru: „Trebuie să ajutăm familiile.” Conform poliției, asta înseamnă că fură. Anchetatorul: „Există familii extinse ai căror membri au fost prinși furând din magazine de peste 70 de ori. Dar nimeni nu merge la închisoare; e doar furt. Am pierdut bătălia asta de mult.”

Odată o metropolă a industriei auto și grele, al patrulea oraș ca mărime din Germania are o rată a șomajului de 9,3%. În Köln-Chorweiler, clădirile înalte din anii 1970 sunt cunoscute drept puncte de atracție socială. În cartierul vecin Mülheim, locuitorii sunt deranjați de o casă închiriată bulgarilor. Gunoiul este îngrămădit în fața ei, iar șobolanii aleargă înăuntru. „E mereu gălăgie aici. Ei stau în fața casei. Copiii lor par să nu meargă la școală”, se plânge locuitoarea Christa Lutter (70). „Parcul adiacent este plin de gunoaie.”

Potrivit administrației orașului, proprietarul a fost „solicitat să remedieze abuzurile”. Autoritățile au refuzat să precizeze din ce trăiesc locuitorii – „protecția datelor”.

„Pe lângă daunele financiare, cetățenii consideră pur și simplu o rușine atunci când statul social, pe care îl plătesc cu munca lor, este jefuit de infractori”, explică ministrul de interne al Renaniei de Nord-Westfalia, Herbert Reul (722D.CDU). Însă: „Autoritățile au devenit mai bine poziționate pentru a monitoriza frauda în domeniul asistenței sociale”.

Citește și: Amendă de până la 5.000 € pentru cei care încing grătarele în Germania. De ce nu au voie?

Românii și bulgarii stau la hotel

În capitală, poliția vizitează „Hotelul BB” din cartierul Schöneberg de două sau trei ori pe zi. În loc de turiști, locuiesc acum acolo familii extinse de romi din România și Bulgaria.

În timpul vizitei la fața locului, o angajată a hotelului stă la ghișeu, cu un dosar cu certificate de înregistrare în spatele ei. „Aceste persoane ne sunt repartizate de către birou”, spune ea. „Mulți români și bulgari stau la noi pentru că nu se simt confortabil în alte cazări cu arabi.”

O solicitare adresată biroului districtual arată că hotelul este cazarea de urgență pentru toate cele douăsprezece districte. Tarifele zilnice de persoană variază între 27 și 54 de euro.

Obligația statului de a oferi locuințe în perioadele de lipsă extremă de locuințe duce la costuri absurde. Șapte milioane de oameni la nivel național primesc ajutor de stat pentru locuințe, ceea ce costă 20 de milioane de euro pe an numai pentru cei 5,5 milioane de beneficiari ai alocației de cetățean. Orașul de corturi de la fostul aeroport Tegel costă contribuabilii aproximativ 500 de milioane de euro pe an.

Clanurile jefuiesc sistemul de asistență socială

Un anchetator care dorește să rămână anonim explică modul în care clanurile organizate de mafie încă jefuiesc sistemul de asistență socială:

Citește și: Germania impune reguli noi pentru beneficiarii de ajutoare sociale. Trebuie să muncească pentru bani

► Escrocherie cu îngrijire: Serviciile mobile de îngrijire fabrică personal și beneficii. Adesea durează până când frauda (peste 20.000 de cazuri în 2024) este descoperită de companiile de asigurări de sănătate. Cei prinși înființează o companie nouă.

► Escrocherie cu activități independente false: Majoritatea proveniți din Europa de Sud-Est, aceștia înregistrează o afacere, se presupune că lucrează pentru suma minimă de 300 EUR și primesc suplimentul pentru ei și familiile lor.

► Escrocherie auto: Clanurile cumpără companii solvente și închiriază vehicule prin intermediul acestora. Un anchetator: „Am avut o companie de acoperișuri care nu avea nicio dubă de livrare înregistrată pe numele ei. În schimb, aveau peste zece Mercedes AMG.”

► Escrocherie cu casa de marcat: În barurile cu narghilea, ceainării și cafenele, se presupune că casa de marcat este întotdeauna stricată. Cel puțin jumătate din plăți sunt efectuate în numerar și nu sunt contabilizate. Așa se ocolesc impozitele și se spală banii.

► Escrocherie corporativă: Toți membrii unei familii extinse primesc beneficii sociale – cu excepția unuia. El are o adresă diferită și toate tranzacțiile comerciale, vânzările și proprietățile imobiliare sunt înregistrate pe numele său.

Ofițerul de poliție a continuat: „Clanurile arabe legalizează mașinile, ceasurile de lux și gențile prin intermediul companiilor de leasing și închiriere. Se presupune că mașina este închiriată pentru o zi, iar compania de închiriere aparține unui membru al familiei. Adesea, în cazurile de lux, clientul este al altcuiva. Trebuie să dovedim că este vorba de o fraudă.”

„Pagubele se ridică la miliarde.”

„Germania este jefuită sistematic de escroci”, a declarat Rainer Wendt, președintele federal al Uniunii Poliției din Germania. „De vină aparține legislației care invită la abuz. Pagubele se ridică în mod repetat la miliarde.”

Italienii au mers cu un pas mai departe: acolo, proprietățile pot fi confiscate în cadrul procedurilor anti-mafia dacă activele sunt în mod clar disproporționate față de venituri, mai arată Bild