Marine Le Pen domină sondajele pentru Élysée. Ministrul lui Macron: Francezii vor respinge extremismul prorus

Marine Le Pen intră în toamna preelectorală din Franța din postura de mare favorită pentru primul tur al prezidențialelor din 2027. Cu aproximativ opt luni înainte ca francezii să meargă la urne, lidera Adunării Naționale este creditată cu 34%-35,5% din intențiile de vot, mult peste potențialii săi adversari.

Marine Le Pen domină sondajele pentru Élysée. Ministrul lui Macron: Francezii vor respinge extremismul prorus

Un sondaj realizat de Elabe pentru BFMTV și La Tribune Dimanche o plasează pe Marine Le Pen detașat pe prima poziție în scenariile pentru primul tur, cu un scor cuprins între 34% și 35,5%.

Este o poziție de forță cu atât mai importantă cu cât succesiunea lui Emmanuel Macron se anunță extrem de fragmentată.

Citește și: Scindare în partidul extremist condus de Marine Le Pen. „Garda veche” vrea cu Rusia. Noua generație, cu UE

Președintele francez nu mai poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv, iar în jur de 30 de personalități și-au manifestat deja intenția sau disponibilitatea de a intra în cursa pentru Élysée.

Marine Le Pen, o apropiată a dictatorului rus Vladimir Putin, are cale liberă pentru o nouă candidatură după ce în luna iulie a primit undă verde pentru a participa la scrutin, în pofida menținerii în apel a condamnării sale pentru deturnare de fonduri.

Citește și: Le Monde: Elon Musk, din nou de partea extremiștilor proruși. O susține pe Le Pen la alegerile din Franța

Avantajul consistent din sondaje nu pare însă să provoace resemnare în tabăra prezidențială.

„Francezii au spus în repetate rânduri nu extremismului"

Benjamin Haddad, ministrul francez pentru Afaceri Europene și membru al Renaissance, partidul lui Emmanuel Macron, spune că este „destul de încrezător” că alegătorii nu vor trimite un candidat al extremei drepte, aliniată retoricii Rusiei, la Élysée.

„Mai avem un drum lung de parcurs până la alegeri, dar sunt destul de încrezător că francezii, așa cum au făcut de foarte multe ori, vor respinge extremismul”, a declarat Benjamin Haddad, ministrul francez pentru Afaceri Europene, într-un interviu acordat Euronews.

„Francezii au spus în repetate rânduri nu extremismului, euroscepticismului și populismului”, a adăugat Haddad.

Citește și: Marine Le Pen, apropiată Rusiei, acuzată de delapidare, caută portița pentru a prelua șefia Franței

Lecția trecutului la alegerile din Franța

Haddad își bazează optimismul inclusiv pe experiența alegerilor prezidențiale din 2017. Emmanuel Macron nu era favorit în 2016. După anunțarea candidaturii sale, acesta a urcat însă rapid în sondaje și a reușit să schimbe radical raportul de forțe înaintea scrutinului.

„Când am început personal să-l susțin pe Emmanuel Macron, în 2016, era foarte, foarte departe în urmă în sondaje”, a declarat Benjamin Haddad.

Citește și: Extremiștii ar putea conduce Franța, singura țară UE cu arme nucleare. Coșmarul Bruxelles-ului

Macron a obținut ulterior aproximativ 24% din voturi în primul tur al alegerilor din aprilie 2017 și a ajuns în finală chiar împotriva lui Marine Le Pen. Turul al doilea s-a încheiat atunci cu o victorie categorică: aproximativ 66% pentru Macron și 34% pentru Le Pen.

Cinci ani mai târziu, cei doi s-au întâlnit din nou în finala prezidențială, dar diferența s-a redus semnificativ. Macron a câștigat scrutinul din 2022 cu aproximativ 59%, în timp ce Marine Le Pen a ajuns la circa 41%.

Evoluția arată însă și cât de mult a crescut electoral lidera naționalistă între cele două confruntări directe pentru Élysée.

Haddad spune că tocmai volatilitatea demonstrată de precedentele campanii îl face să privească actualele măsurători sociologice cu prudență. El afirmă că „nu are niciodată încredere în sondaje”, argumentând că acestea au mai ratat dinamica unor campanii electorale. Un alt argument al ministrului este relația Franței cu Uniunea Europeană.

„Francezii sunt profund europeni”, a afirmat Benjamin Haddad.

Marine Le Pen susținea ieșirea Franței din UE și din zona Euro. Voia alianță cu Putin

Acesta a readus în discuție pozițiile susținute de Marine Le Pen în trecut, când ieșirea Franței din Uniunea Europeană și abandonarea monedei euro s-au aflat printre temele asociate programului său politic.

„A fost candidata ieșirii din zona euro. A fost candidata alianței cu Vladimir Putin”, a spus Haddad.

Ministrul recunoaște, în același timp, că ascensiunea dreptei radicale nu poate fi tratată doar prin avertismente adresate alegătorilor. Partidele rivale trebuie, în opinia sa, să abordeze fenomenul „cu multă umilință” și să ofere rezultate concrete în probleme care influențează direct viața francezilor: migrație, securitate, competitivitate și prosperitate.

Aproape 30 de nume pentru Élysée. Centrul caută un singur candidat

Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale adversarilor lui Marine Le Pen este fragmentarea spectacrului politic. Aproximativ 30 de personalități și-au exprimat deja intenția sau disponibilitatea de a participa la cursa prezidențială.

Printre potențialii candidați se numără doi foști premieri ai lui Emmanuel Macron: Gabriel Attal, din Renaissance, și Édouard Philippe, liderul Horizons.

În zona conservatoare se profilează Bruno Retailleau, în timp ce stânga rămâne, la rândul său, împărțită.

Jean-Luc Mélenchon, liderul La France Insoumise, urmărește o nouă candidatură la președinție, în timp ce Marine Tondelier și europarlamentarul Raphaël Glucksmann se numără printre celelalte nume importante din zona stângii.

Pentru Benjamin Haddad, soluția centrului și a centrului-dreapta ar fi evitarea unei confruntări între prea mulți candidați care concurează pentru același electorat.

„Trebuie să ne unim în jurul unui candidat, pentru că astăzi avem multe talente în centru, dar o ofertă politică fragmentată”, a declarat Haddad.

Ministrul estimează că până la sfârșitul anului ar putea apărea un candidat capabil să coaguleze centrul și centrul-dreapta. Unele dintre personalitățile interesate de prezidențiale și-au exprimat deja disponibilitatea pentru organizarea unor alegeri primare.

Marine Le Pen pornește însă cu un avantaj electoral important

Forța partidului său s-a văzut deja la alegerile europene din 2024, când Adunarea Națională a obținut în Franța de peste două ori mai multe voturi decât formațiunea lui Macron. Rezultatul l-a determinat atunci pe președintele francez să dizolve Adunarea Națională și să convoace alegeri legislative anticipate.

Haddad consideră că actualul climat internațional contribuie, la rândul său, la ascensiunea formațiunilor radicale.

Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, presiunile economice exercitate de China și schimbările profunde din relațiile transatlantice alimentează sentimentul de incertitudine și pot împinge o parte a electoratului către soluții politice radicale.

Miza va deveni și mai mare în primăvara anului viitor. Primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța este programat pentru 18 aprilie 2027, iar turul al doilea va avea loc la 2 mai, dacă niciun candidat nu obține majoritatea absolută din primul tur.