Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a prezentat, sâmbătă, cronologia acţiunilor desfăşurate de instituţie în contextul crizei din Afganistan, arătând că a acţionat pe trei coordonate principale: eforturi concrete de sprijin pentru evacuarea cetăţenilor români; comunicare publică eficientă şi în timp real; coordonare permanentă şi poziţionare solidă la nivelul organizaţiilor internaţionale relevante.
Citește și: Dar din dar se face raiul Armatei. Donațiile primite de Ministerul Apărării, între milă și șpagă
"Deteriorarea rapidă a situaţiei de securitate din Afganistan a pus în prim plan nevoia unei mobilizări ample şi complexe la nivelul autorităţilor române, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) aflându-se în centrul acestui efort, în baza mandatului său privind apărarea în străinătate a drepturilor şi intereselor cetăţenilor români, precum şi a preocupării profunde faţă de siguranţa cetăţenilor aflaţi în zone de risc iminent", se arată într-un comunicat transmis de MAE.
Astfel, MAE aminteşte că încă din 13 august a reevaluat şi ridicat nivelul de alertă pentru Afganistan, îndemnând cetăţenii români să părăsească de urgenţă statul şi să evite orice deplasare în Afganistan. Avertismentul MAE a fost determinat de faptul că evoluţiile în plan securitar în acest spaţiu se asociază cu un risc major de atentate teroriste şi de confruntări armate, scrie news.ro.
Totodată, MAE a făcut un apel public ferm către cetăţenii români care se deplasau în Afganistan sau care se aflau deja pe teritoriul acestui stat să se adreseze Ambasadei României în Pakistan şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând propriile coordonate pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă.
De asemenea, tot în 13 august, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a convocat Celula de criză inter-instituţională, care s-a activat imediat, făcând demersuri complexe pentru evacuarea în siguranţă a cetăţenilor români aflaţi în Afganistan.
Demersurile şi coordonarea complexă la nivelul Celulei de criză inter-instituţionale
Celula de criză inter-instituţională, aflată sub coordonarea MAE, a acţionat în regim permanent, începând din 13 august, având la foarte scurt timp prima linie de acţiune concretă: sprijinirea misiunii Forţelor Aeriene Române, dispuse de preşedintele Klaus Iohannis, la propunerea premierului Florin-Vasile Cîţu, pentru evacuarea de pe Aeroportul din Kabul a cetăţenilor români aflaţi încă pe teritoriul statului afgan.
Citește și: Mullahul Abdul Ghani Baradar, la Kabul pentru formarea guvernului. Baradar, numărul doi la talibani
"La momentul procesării primelor date disponibile şi luării deciziei organizării unei misiuni a Forţelor Aeriene Române, la nivelul Ambasadei României la Islamabad îşi înregistraseră prezenţa 60 de cetăţeni români cu activităţi în Afganistan, ca angajaţi ai Delegaţiei UE în această ţară, ai Misiunii ONU de Asistenţă în Afganistan (UNAMA), respectiv ai unei companii de securitate şi unui ONG. La momentul accelerării deteriorării situaţiei de securitate, o parte dintre aceşti cetăţeni români părăsiseră deja teritoriul afgan, pentru efectuarea concediului de odihnă. De asemenea, 11 cetăţeni români, angajaţi ai Delegaţiei UE în Afganistan, fuseseră evacuaţi în urma cu scurt timp către Doha, urmând a-şi continua călătoria spre România, imediat ce vor fi fost îndeplinite toate procedurile specifice", arată MAE.
Astfel, din datele deţinute de MAE şi făcute publice în 16 august, în Afganistan se aflau la momentul respectiv 35 de cetăţeni români, în principal personal de securitate angajat de UNAMA, respectiv de o companie de profil.
MAE, prin Ambasada României la Islamabad, a menţinut legătura cu cetăţenii români în toată această perioadă. Totodată, au continuat apelurile MAE şi ale celor mai înalţi oficiali români ca cetăţenii aflaţi încă în Afganistan, care nu contactaseră misiunea diplomatică a României din Pakistan, să se adreseze urgent Ambasadei României la Islamabad.
În acelaşi timp, la nivelul celulei de criză inter-instituţionale, în 16 august şi în noaptea de 16 spre 17 august, împreună cu Ministerul Apărării şi Forţele Aeriene Române, au fost parcurse în regim de urgenţă proceduri pentru deplasarea avionului militar la Kabul în vederea evacuării cetăţenilor români. Procedurile, extrem de complexe, au constat în obţinerea a 14 autorizaţii de survol pentru segmentele traseului de zbor, care a plecat spre Afganistan la 17 august, parcurgând mai multe state, de pe trei continente.
În sprijinul cetăţenilor aflaţi în Kabul în diverse situaţii, care se pregăteau pentru a fi preluaţi de misiunea românească, MAE, în cooperare cu MApN, a pregătit o echipă consulară ce s-a deplasat în Afganistan pentru a acorda asistenţă în caz de necesitate. De asemenea, autorităţile române din componenţa celulei de criză inter-instituţionale au luat în considerare permanent şi alte variante de evacuare, în special zborurile operate de partenerii strategici ai României, Statele Unite şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, existând determinarea expresă de a utiliza orice oportunitate în sprijinul cetăţenilor români.
În 17 august, MAE a comunicat că alţi 16 cetăţeni români părăsiseră deja ţara. De asemenea, ca rezultat al apelurilor repetate către cetăţenii români de a contacta Ambasada României de la Islamabad, a fost înregistrată prezenţa a încă 7 persoane, în Afganistan aflându-se la acel moment, conform evidenţelor de la nivelul ambasadei la Islamabad, 27 de cetăţeni români.
"Informaţiile disponibile despre cei 27 de cetăţeni din Afganistan indicau că o parte dintre aceştia se aflau deja în incinta Aeroportului Internaţional „Hamid Karzai” din Kabul, iar o parte se aflau în alte locaţii. Cetăţeni români activi în cadrul misiunii Organizaţiei Naţiunilor Unite de asistenţă în Afganistan se aflau într-o clădire a ONU din Kabul, exprimându-şi însă, la momentul respectiv, ca şi ulterior, opţiunea de a fi evacuaţi conform planului ONU în acest sens. De asemenea, un alt grup de cetăţeni români se aflau într-o bază militară în apropierea Aeroportului Internaţional din Kabul, fiind întreprinse demersuri pentru asigurarea tranzitului acestora către aeroportul menţionat", mai arată MAE.
Aeronava militară de transport românească a aterizat la Kabul în noaptea de 18 spre 19 august şi a reuşit evacuarea, în această primă etapă, a unui cetăţean român. Cetăţeanul român, angajat al unei agenţii NATO, ce se afla deja pe Aeroportul Internaţional din Kabul, optând pentru evacuare, a fost transportat ulterior la Islamabad, unde a ajuns în condiţii de siguranţă şi a fost găzduit. Aeronava a fost asistată la sosire de personalul Ambasadei României în Pakistan, staţionând la Islamabad şi fiind pregătită să se deplaseze din nou la Kabul pentru evacuarea altor cetăţeni români, atunci când aceştia reuşeau să ajungă în aeroportul internaţional.
"Condiţiile de securitate deosebit de dificile şi periculoase din Kabul au făcut ca accesul altor grupuri de cetăţeni români spre aeroport să nu poată fi realizat până la momentul prezenţei aeronavei româneşti pe aeroport, deşi exista o astfel de perspectivă. La momentul derulării operaţiunii de către aeronava militară românească, erau înregistraţi ca fiind prezenţi în Afganistan 33 de cetăţeni români. Dintre aceştia, 16 persoane au solicitat asistenţă în vederea evacuării de pe teritoriul afgan, fiind angajaţi ai unei agenţii NATO, ai unui program ONU, respectiv ai unei companii de securitate cu activităţi în Afganistan", adaugă reprezentanţii MAE
Cea mai mare parte a cetăţenilor români care au optat pentru evacuare se aflau, însă, în afara aeroportului internaţional, autorităţile române din cadrul celulei de criză interinstituţionale efectuând demersuri complexe, pe canale specifice, pentru asigurarea transferului lor în siguranţă către aeroport.
Celula de criză interinstituţională a menţinut permanent legătura cu cetăţenii români aflaţi în diversele locaţii din Kabul şi a continuat demersurile pentru facilitarea transferului către aeroport, cât mai rapid şi în siguranţă, al cetăţenilor români rămaşi a fi evacuaţi, în măsura în care condiţiile de securitate din Kabul au permis acest lucru. Totodată, situaţia de securitate din Kabul, având un caracter complex şi fluid, a presupus adaptarea constantă a planului de evacuare, în funcţie de diverşi factori, care au propria dinamică. Celula de criză interinstituţională a evaluat permanent, împreună cu partenerii internaţionali, evoluţia situaţiei de la faţa locului şi contextul local specific.
La 19 august, un al doilea zbor la Kabul al aeronavei militare de transport româneşti s-a desfăşurat în bune condiţii, reuşind evacuarea a încă unui cetăţean român (angajat al unei agenţii NATO, aflat deja pe aeroportul internaţional din Kabul, care a optat recent pentru evacuare), precum şi a trei cetăţeni ai unor state europene şi/sau aliate: un cetăţean bulgar, unul britanic şi unul american. În tot acest timp, celula de criză interinstituţională a efectuat şi demersurile necesare pentru identificarea, validarea şi contactarea unui număr de cetăţeni afgani, foşti colaboratori ai trupelor române pe perioada desfăşurării misiunii acestora în Afganistan, respectiv studenţi bursieri ai statului român cu studii în derulare sau care au fost acceptaţi la studii în România. În măsura în care aceştia au ajuns în Aeroportul Internaţional din Kabul, au fost preluaţi spre evacuare cu aeronava militară românească.
"În ceea ce priveşte cetăţenii afgani, MAE a primit solicitări din partea a opt cetăţeni afgani (translatori, traducători, ghizi etc.) care au colaborat în trecut cu instituţii şi autorităţi internaţionale, inclusiv cu reprezentanţi români în Afganistan. De asemenea, s-au primit solicitări de evacuare din partea a 12 studenţi afgani înregistraţi sau acceptaţi la studii în România. Lista cetăţenilor afgani pentru evacuare a fost extinsă pe baza unor solicitări punctuale primite din partea unor cetăţeni afgani, membri de familie ai celor menţionaţi anterior. Tot acest demers de preluare şi verificare a solicitărilor primite a fost, de asemenea, gestionat la nivelul Celulei de criză inter-instituţionale", precizează MAE.
În dimineaţa de 20 august, un grup format din 14 cetăţeni români a fost transferat în incinta Aeroportului Internaţional din Kabul, în siguranţă, pregătindu-se pentru evacuare pe cale aeriană. Cei 14 cetăţeni români erau angajaţi ai unei companii de securitate cu activităţi în Afganistan şi s-au aflat într-o bază militară din afara aeroportului internaţional, fiind transferaţi în incinta aeroportului în urma unor demersuri extrem de dificile, realizate încă din 16 august, de către autorităţile române din cadrul Celulei de criză interinstituţionale, în coordonare cu şi cu sprijinul unor parteneri internaţionali ai României şi în cooperare cu compania angajatoare.
În final, în 20 august, cu aeronava militară au fost extrase în condiţii de siguranţă un număr de 23 persoane, dintre care 16 cetăţeni români şi 7 cetăţeni străini (5 bulgari, 1 britanic şi 1 american).
"Pe parcursul realizării acestor demersuri complexe, MAE a acordat o atenţie specială comunicării publice eficiente, atât din raţiuni de transparenţă instituţională completă pe fondul unui interes public major, cât şi pentru a transmite mesaje importante cetăţenilor români aflaţi în Afganistan pentru a le putea oferi sprijinul necesar. Astfel, MAE a transmis constant precizări de presă relevante, la foarte scurt timp de la înregistrarea evoluţiilor la faţa locului, a răspuns punctual la zeci de solicitări de presă primite din partea jurnaliştilor români şi străini, iar ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu şi alţi reprezentanţi MAE au intervenit cu declaraţii publice, oferind informaţii relevante, în timp real", menţionează MAE.
Coordonarea la nivelul organizaţiilor internaţionale
"În ceea ce priveşte asigurarea unei poziţionări solide la nivelul formatelor internaţionale relevante, în cadrul reuniunii extraordinare a miniştrilor de externe din statele membre ale UE (CAE), desfăşurată în format video-conferinţă la 17 august 2021 şi convocate de Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Josep Borrell, în contextul degradării situaţiei de securitate din Afganistan, ministrul Bogdan Aurescu a susţinut continuarea apelurilor UE şi ale partenerilor internaţionali pentru încetarea imediată a violenţei pe tot teritoriul Afganistanului. De asemenea, ministrul român a subliniat necesitatea protejării vieţii cetăţenilor, precum şi nevoia restabilirii imediate a securităţii şi ordinii civile", adaugă sursa citată.
Ministrul român de externe a susţinut, totodată, nevoia asigurării condiţiilor necesare pentru părăsirea Afganistanului de către cetăţenii străini şi afgani care doresc acest lucru. A prezentat, în context, demersurile autorităţilor române în vederea repatrierii cetăţenilor români aflaţi încă în Afganistan şi a anunţat că România îşi manifestă deschiderea şi evaluează la nivel interinstituţional posibilitatea de a prelua, acolo unde se consideră justificat, personalul local afgan care a sprijinit autorităţile române care şi-au desfăşurat activitatea în Afganistan, după o analiză a fiecărui caz în parte, inclusiv din punct de vedere securitar. Totodată, a exprimat deschiderea României şi de a analiza posibilitatea de a prelua temporar personal afgan care a sprijinit misiuni ale organizaţiilor europene şi euroatlantice, după parcurgerea etapelor procedurale inter-instituţionale, inclusiv validările de securitate care se impun.
Totodată, la 20 august, în cadrul reuniunii extraordinare a miniştrilor afacerilor externe din statele membre NATO privind situaţia din Afganistan, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat preocuparea deosebită a României faţă de evoluţiile din Afganistan, precum şi solidaritatea cu poporul afgan şi a subliniat necesitatea ca aliaţii să acţioneze unitar şi coordonat, prioritatea fiind reprezentată de asigurarea accesului nestingherit către şi în Aeroportul Internaţional din Kabul pentru toate persoanele care doresc să părăsească Afganistanul. A arătat în acest sens că trebuie îmbunătăţită coordonarea eforturilor de evacuare, inclusiv gestionarea accesului în aeroport. Ministrul Bogdan Aurescu a menţionat necesitatea ca Alianţa să continue monitorizarea situaţiei de securitate, să îmbunătăţească coordonarea cu UE şi alţi actori internaţionali şi să iniţieze elaborarea unei noi abordări strategice privind Afganistanul, însoţită de o comunicare strategică adecvată. De asemenea, s-a referit la nevoia de a fi gestionată eficient situaţia umanitară şi de a fi sprijinite acele segmente ale societăţii afgane care împărtăşesc în continuare valorile democratice occidentale.
