Iohannis, despre candidatura la NATO. Într-o conferință de presă înaintea Consiliului European, șeful statului a declarat că există o diferență de abordare între el și contracandidatul său la șefia NATO, Mark Rutte.
Iohannis, despre candidatura la NATO: Pe mine și pe Mark Rutte ne deosebește geografia
„Ne deosebește geografia, istoria și, cu siguranță, sunt unele teme unde abordările noastre ambele sunt foarte constructive, dar ușor diferite în ce privește viitorul NATO”, a declarat Iohannis.
Întrebat despre eventualele discuții cu Mark Rutte și cu alte țări precum SUA sau Marea Britanie, Iohannis a menționat că aceste poziții vor fi exprimate de către statele respective și de reprezentanții lor în cadrul NATO.
„Decalogul a fost foarte bine primit și cred că nu este niciun secret că am discuții bilaterale cu aliați și mulți au menționat că li s-a părut că am venit exact cu temele sunt foarte importante, dar, sigur, în discuții bilaterale au întrebări legate și de alte teme. Până acum, am avut discuții, ca să spun așa (…), foarte bune.
Citește și: Iohannis, trei teme la Consiliul European: România în Schengen, industria de Apărare și agricultura
Aceste poziții vor fi exprimate de statele respective și de reprezentanții lor, nu de mine. Despre aceste chestiuni nu se prea fac declarații decât în formatul NATO, dar pot să vă spun că sunt discuții foarte bune, iar cu prim-ministrul Mark Rutte ne întâlnim la fiecare Consiliu și la fiecare summit și discutăm, avem o relație absolut normală. Niciunul dintre noi doi nu dorește ca prin această competiție să se strice proiecte sau relații care au fost construite în ani, dimpotrivă, ci este chiar o competiție constructivă”, spune Klaus Iohannis.
Citește și: Surpriză! Britanicii îl cer pe Iohanis ca șef NATO. Adversarul Rutte, acuzat că e complice cu Putin
Totodată, întrebat dacă exclude o candidatură la altă funcție internațională de nivel înalt, Președintele României a răspuns: „Eu mă concentrez pe discuțiile pentru NATO. După cum răspuns și la altă întrebare, nu este uzual să se facă declarații după aceste negocieri.
Rezultatele sunt deosebit de sensibile, fiecare stat vrea să facă anumite afirmații, dar ele să fie păstrate totuși în cadrul NATO. Vedeți, la NATO nu există o procedură publică, nu se votează.
Rezultatul se stabilește consensual și atunci aceste discuții sunt destul de complexe, fiindcă lumea nu dorește ca în spațiul public să se vehiculeze felul în care au reacționat. Eu cunosc reacțiile, dar pentru a proteja aceste sensibilități prefer să nu le spun public”, a mai precizat șeful statului.