În primul mandat, Trump a vrut să excludă din NATO state europene de importanță majoră. Ce motiv a avut?

În volumul său de memorii, „On My Watch: Leading NATO In a Time of War”, fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a dezvăluit presiunile asupra Alianței exercitate de Trump în primul mandat.

De asemenea, a explicat de ce NATO a refuzat să închidă cerul Ucrainei, pentru protejarea populației civile de atacurile aeriene ale Rusiei.

Alianța s-a aflat în mare dificultate după ce Rusia a început războiul din Ucraina, neștiind cum să-și coordoneze răspunsul de ajutor pentru un stat agresat aflat la granițele Alianței, dar nu membru al acesteia.

În primul mandat, Trump a vrut să excludă din NATO state europene foarte importante. Ce motiv a avut?

În carte, Stoltenberg a dezvăluit că, în timpul primului mandat al lui Trump, din 2017 până în 2021, președintele SUA a amenințat că va lua măsuri împotriva Danemarcei, Olandei, Germaniei și Norvegiei.

Motivul invocat era neîndeplinirea de către aceste țări a  obiectivului de cheltuieli pentru apărare al NATO, la acea vreme de 1,5% din PIB.

Stoltenberg spune că Trump a luat în considerare oferirea acestor țări doar a tipului de relație de securitate de care se bucura Suedia înainte de aderarea la NATO în 2024.

Acordurile Alianței impun tuturor statelor membre să vină în ajutorul oricărui membru care este atacat, dar Trump a sugerat că Washingtonul ar putea să nu apere țările NATO care nu îndeplinesc cerințele de cheltuieli, Berlinul în special atrăgând furia președintelui SUA.

În prezent, Trump amenință Spania, membră a Alianței din 1982,  cu excluderea din NATO din cauza cheltuielilor militare insuficiente.

Premierul spaniol Pedro Sanchez spune însă că nu se va angaja să atingă obiectivul de 5%, calificându-l drept „incompatibil cu statul nostru social și viziunea noastră asupra lumii”.

Cartea lui Stoltenberg susține, de asemenea, că generalul James Mattis, care a fost secretar al Apărării al SUA în 2017 și 2018, și-a cerut în repetate rânduri scuze șefului NATO pentru atitudinea lui Trump și a dat sfaturi despre cum să eviți iritarea președintelui SUA.

Stoltenberg, fost prim-ministru al Norvegiei și actualul ministru de finanțe al țării, a fost secretar general al NATO între 2014 și 2024 și a condus Alianța printr-o perioadă tumultoasă care a inclus conflictul din regiunea Donbas din estul Ucrainei, campania împotriva grupării jihadiste ISIS, retragerea eșuată a NATO din Afganistan în 2021 și invazia la scară largă a Ucrainei de către Moscova în 2022.

Norvegianul a supervizat, de asemenea, o extindere a Alianței, Finlanda și Suedia devenind state membre NATO ca răspuns la războiul Rusiei în Ucraina.

El a fost succedat de fostul prim-ministru olandez Mark Rutte în funcția de șef al NATO în octombrie 2024.

De ce nu a închis NATO cerul Ucrainei pentru protejarea populației?

Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a explicat de ce NATO nu a impus o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei la începutul războiului la scară largă al Rusiei din 2022.

În memoriile sale „On My Watch”, fostul șef al NATO își amintește de „momentul dureros” din februarie 2022 când a respins apelul disperat al președintelui Volodimir Zelenski de a introduce o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei.

Stoltenberg a spus că se temea că dialogul lor ar fi putut fi ultimul apel telefonic al președintelui ucrainean, deoarece Occidentul se temea pentru viața sa, potrivit The Sunday Times, citat de European Pravda.

„M-a sunat dintr-un buncăr din Kiev, cu tancuri rusești chiar mai sus pe stradă. Și mi-a spus: «Accept că nu trimiteți trupe terestre NATO, deși nu sunt de acord. Dar vă rog să închideți spațiul aerian. Împiedicați avioanele, dronele și elicopterele rusești să zboare și să ne atace.»”

Stoltenberg a reamintit că NATO a închis spațiul aerian deasupra anumitor țări pentru a proteja civilii în trecut - de exemplu, deasupra Bosniei și Herțegovinei și deasupra nordului Irakului, unde era necesar să se protejeze kurzii.

Citește și: Partidul extremă-dreapta Alternativa pentru Germania, suspectat că strânge informații militare pentru Rusia

Dar, ca răspuns la cererea lui Zelenski, secretarul general al NATO a spus nu.

El a explicat că închiderea spațiului aerian deasupra Ucrainei ar fi obligat NATO să distrugă sistemele rusești de apărare aeriană din Belarus și Rusia, deoarece avioanele de vânătoare occidentale nu ar fi putut opera în siguranță în Ucraina dacă ar fi fost vizate de rachete rusești.

Citește și: Începe războiul împotriva dronelor Rusiei în Europa. Trupe germane speciale au sosit în Belgia să le doboare

„Și dacă există un avion sau un elicopter rusesc în aer, trebuie să-l doborâm și atunci ne aflăm în plin război între NATO și Rusia. Și nu suntem dispuși să facem asta. Așa cum a spus Biden, care era președintele SUA la acea vreme, nu vom risca un al treilea război mondial pentru Ucraina.”

Stoltenberg a adăugat că încheierea acelei convorbiri telefonice cu Zelenski a fost „dureroasă”, știind că viața președintelui ucrainean era în pericol.