Franța trebuie să distrugă Moscova ca să protejeze nuclear Europa. Apasă Macron butonul roșu?
Franța își menține unitățile strategice în stare de acțiune imediată prin exerciții „Poker” de patru ori pe an.
În martie, Forțele Aeriene Strategice ale Franței, brațul nuclear al Forțelor Aeriene și Spațiale Franceze, au efectuat o simulare a unui raid aerian nuclear la distanță lungă, ziua, pentru a demonstra că sunt gata de „acțiune imediată”.
Franța trebuie să distrugă Moscova ca să protejeze nuclear Europa. Apasă Macron butonul roșu?
Dar este Macron gata „imediat” să apese pe butonul roșu?
Potrivit Fondation Recherche Strategique, Franța a adoptat o strategie de „descurajare minimă”, având ca scop descurajarea agresiunii prin capacitatea de a provoca daune substanțiale infrastructurii critice a adversarului, chiar și cu un arsenal mai mic.
Această abordare se înscrie în strategia de „descurajare a celor puternici de către cei mai slabi”.
Franța nu își urmărește în prezent ideea de a oferi Europei o „umbrelă nucleară” în locul SUA, iar acest lucru dă naștere la o anumită regândire a acestei idei în sens teoretic.
Mai ales că la început s-a pus întrebarea dacă Parisul are un arsenal nuclear suficient pentru a oferi o protecție reală țărilor partenere.
Franța însăși trebuie să fie pregătită să distrugă chiar și Moscova
Pentru a oferi o protecție reală țărilor partenere, Franța trebuie să fie pregătită să distrugă chiar și Moscova cu astfel de arme, dar va putea Parisul să depășească limitările psihologice pe care le implică o astfel de decizie?
Franța a devenit putere nucleară în 1968, în timpul președinției lui de Gaulle, și atunci a fost formulat principiul de bază al doctrinei nucleare franceze: „Ambiguitatea descurajării”.
Conform acestei doctrine, potențialii adversari ai Franței nu ar trebui să înțeleagă cât de departe ar putea merge acest stat în ceea ce privește posibila utilizare a armelor nucleare.
În anii 1970, armata franceză a început să-și formuleze doctrina mai radical - „descurajarea nucleară a Franței se extinde dincolo de teritoriul său”.
Aceasta nu a durat mult, până la începutul anilor 1980, când François Mitterrand a preluat funcția de președinte.
Mitterrand a condus Franța din 1981 până în 1995 și a preferat pur și simplu să nu abordeze deloc problema necesității descurajării nucleare pentru Paris, așteptându-se literalmente ca „totul să se rezolve cumva”.
Prin urmare, de exemplu, când URSS s-a prăbușit în 1991, Pactul de la Varșovia a dispărut și Războiul Rece s-a încheiat în cele din urmă, Franța a înaintat, practic, chiar și spre dezarmarea nucleară, potrivit Defense Express.
Un exemplu ilustrativ în acest sens este dezafectarea rachetei Hades OTRK, creată în anii 1980 pentru arme nucleare, care ar putea fi numită „Iskander franceză”.
Da, Franța poate cauza daune majore „inamicului”, cu armele pe care le are
În timpul Războiului Rece, Franța avea un arsenal nuclear atât de mare încât nimeni nu avea nicio îndoială cu privire la capacitatea Parisului de a provoca pierderi critice inamicilor săi.
În prezent, Franța are un arsenal nuclear suficient de puternic pentru platforme aeriene și maritime.
Însă „criteriul Moscova” - disponibilitatea de a ataca Rusia cu arme nucleare și de a provoca pierderi critice agresorului - este doar la baza descurajării nucleare a Marii Britanii.
În cadrul sistemului francez, șeful statului deține autoritatea supremă de a decide cu privire la utilizarea armelor nucleare când este vorba de „interesele vitale” ale țării.
Fiecare nou președinte susține în mod tradițional un discurs în care prezintă interesele vitale, definind implicit circumstanțele în care se aplică descurajarea nucleară.
Citește și: Macron, exercițiu nuclear sub nasul lui Putin. „Unitățile noastre, gata de acțiune imediată”
În discursul său din 2020, președintele Macron a spus și mai clar decât predecesorii săi că aceste interese cuprind o „dimensiune europeană”, declanșând angajamentul cu Uniunea Europeană cu privire la rolul descurajării nucleare a Franței în securitatea colectivă.
Și totuși, Franța ar putea să opteze să se alăture activității structurilor NATO responsabile de planificarea utilizării armelor nucleare existente.
Citește și: Germania intră în alianța Franța-Marea Britane pentru descurajarea nucleară a Rusiei
Europa a recunoscut natura dramatică a situației și a dezvoltat idei pentru a întări descurajarea nucleară exercitată de Franța ți Marea Britanie.
Ambele puteri nucleare europene doresc să-și intensifice consultările nucleare și, în plus, președintele francez Emmanuelle Macron a cerut încă o dată un dialog între statele nucleare și non-nucleare din Europa.
Germania este deschisă unui astfel de dialog. Acordul german britanic de apărare (Trinity House), încheiat în toamna anului 2024, prevede deja în mod explicit un schimb pe probleme nucleare.
