Întoarcerea rămășițelor vine pe fondul unei reexaminări la nivel mondial a moștenirii colonialismului, șefa departamentului pentru Drepturile Omului din cadrul ONU, Michelle Bachelet, cerând țărilor foste coloniale să facă amendamente pentru „secole de violență și discriminare”.
Duminică, Algeria sărbătorește a 58-a aniversare a independenței.
Președinția franceză, într-o declarație către AFP, a precizat că întoarcerea rămășițelor pământești este un gest de prietenie, parte a eforturilor de „reconciliere a amintirilor poporului francez și algerian”.
Craniile au fost întâmpinate pe aeroportul din Alger cu onoruri militare. Au fost aduse de un avion de transport Hercules C-130, escortat la sosire de avioane de vânătoare algeriene.
Președintele Algeriei, Abdelmadjid Tebboune, a salutat fiecare sicriu în parte, înclinându-se, în timp ce un cleric musulman recita rugăciunea pentru morți.
El i-a evocat pe eroii care au luptat cu brutala forță de ocupație franceză între 1838 și 1865.
Sirene s-au auzit în tot orașul, în onoarea luptătorilor din rezistența algeriană.
Sicriele vor fi duse la Palatul Culturii din Alger, unde vor fi expuse sâmbătă pentru ca publicul să-și arate respectul.
Unul dintre liderii ale căror rămășițe au fost returnate este Șeicul Bouzian, un lider al revoltei care a fost capturat în 1849 de francezi, împușcat și decapitat.
Și craniul legendarului lider al rezistenței Mohammed Lamjad ben Abdelmalek, cunoscut și sub numele de „Prințul Boubaghla”, se afla, de asemenea, printre rămășițele celor returnați.
132 de ani de guvernare a Franței și brutalul război de opt ani care a încheiat-o au lăsat o moștenire spinoasă între cele două guverne și popoare.
În decembrie 2019, președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că „regimul colonial a fost o greșeală gravă”. În timpul campaniei electorale prezidențiale, el a creat o furtună, numind colonizarea Franței în Algeria o „crimă împotriva umanității”.
