Europa nu e pregătită pentru a contracara atacurile cu drone ruseşti
Ţările europene nu sunt suficient pregătite pentru a contracara atacurile cu drone lansate de Rusia şi nu pot atribui în mod clar în prezent aceste atacuri, conform unui studiu realizat de Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS).
Studiul IISS, la care a participat Fundaţia Hanns Seidel din Germania, a constatat că statele europene nu au putut atribui în mod clar Rusiei atacurile cu drone, de exemplu cele asupra aeroporturilor sau a instalaţiilor militare sensibile.
Europa nu e pregătită pentru a contracara atacurile cu drone ruseşti
Studiul a analizat 144 de incidente survenite între august 2024 şi februarie 2026 în 12 state membre NATO şi Irlanda.
"Acest raport estimează că este foarte probabil ca Kremlinul să fi desfăşurat o campanie care a vizat Europa folosind vehicule aeriene fără pilot (UAV)", arată studiul.
"Principala noastră concluzie este că arhitectura actuală a Europei de contracarare a atacurilor cu drone nu corespunde încă ameninţării, în pofida faptului că NATO, Uniunea Europeană şi guvernele naţionale acordă mai multă atenţie acestei probleme: detectarea este neuniformă, autorităţile legale sunt divizate, opţiunile de răspuns sunt adesea disproporţionate, iar atribuirea rămâne prea lentă pentru a susţine descurajarea la timp", se arată în studiu.
Citește și: Japonia vrea să intre în „clubul” țărilor cu arme nucleare. Este singura țară care a suferit un atac atomic
Studiul afirmă că atribuirea atacurilor rămâne o provocare cheie pentru guvernele europene.
"Un motiv pe care ni l-au sugerat oficialii europeni ca parte a cercetării noastre este că guvernele relevante s-au concentrat pe răspunsul naţional mai degrabă decât să facă o legătură între incidentele din întreaga Europă", se arată în studiu, arată Agerpres.
Citește și: Finlanda a ridicat interdicția asupra armelor nucleare. Acum le poate deține pentru apărare împotriva Rusiei
"Este alarmant. Europa nu este până acum suficient pregătită pentru această formă de ameninţare hibridă", a declarat Klaus Holetschek, preşedintele Fundaţiei Hanns Seidel.