Europa. Marile provocări din 2026. Care va fi viitorul NATO? Când se va termina războiul din Ucraina?

Este vorba despre: viitorul NATO, abordarea războiului Rusiei, extinderea acordurilor de comerț liber și gestionarea primului conflict iedologic major, alegerile din Ungaria.

Una dintre lecțiile anului 2025, în ce-l privește pe liderul de la Casa Albă, este că tactica îmbunării funcționează până când… nu mai funcționează.

Summitul NATO de la Haga a fost un amplu exercițiu de lingușire pus la cale de secretarul general Mark Rutte, pentru a evita ce putea fi mai rău: o desprindere a lui Trump de Alianța Atlantică. Se părea că stratagema a reușit. Iată-l însă pe Trump, la începutul lui 2026, punând din nou sub semnul întrebării existența NATO, prin amenințarea cu intervenția armată în Groenlanda.

Lumea întreagă a văzut cum președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a umilit în fața lui Trump acceptând un acord comercial dezavantajos și obținând în schimb câteva cuvinte de laudă. Spre sfârșitul lui 2025, Strategia de securitate a SUA zugrăvea Uniunea Europeană drept un dușman ideologic.

Cum va acționa Europa în 2026? Iată câteva tendințe de urmărit.

Va mai exista NATO?

Să ne obișnuim să acceptăm inacceptabilul și să ne imaginăm inimaginabilul. Acesta pare să fie principiul care va guverna relația transatlantică în anul 2026. Începutul a fost fulminant. Printr-o operațiune rapidă și spectaculoasă, forțele speciale americane l-au extras pe dictatorul venezuelean Nicolas Maduro.

A fost o mișcare aplaudată în democrații – Maduro era un dictator care a falsificat alegeri și a reprimat opoziția – dar în aceeași măsură a produs îngrijorare. Care ar putea fi următoarea țintă?

Donald Trump nu a stat pe gânduri și a oferit răspunsul: Groenlanda.

Reacția de la Copenhaga față de Statele Unite și Donald Trump a fost fără echivoc. Șefa guvernului danez, Mette Frederiksen a anunțat de la bun început că Statele Unite nu au dreptul să anexeze niciun teritoriu al Regatului Danemarcei.

Șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, și premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, s-au opus categoric anexării Groenlandei de către SUA - Foto: Profimedia Images

Frederiksen a declarat cât se poate de tranșant că o intervenție militară a Statelor Unite în Groenlanda ar echivala cu sfârșitul Alianței Nord-Atlantice.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, referitor la disputa din Altanticul de Nord, că „legea este mai puternică decât forța“, în timp ce președin­tele Consiliului António Costa a avertizat că „nu se poate decide nimic despre Danemarca și Groenlanda fără Danemarca sau fără Groenlanda“.

Liderii  din Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania și Marea Britanie au publicat o declarație comună cu Danemarca, menționând că „nu vor înceta să apere“ principiile „suveranității, integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor“.

Aceste reacții s-au dorit a fi tot atâtea semnale de descurajare pentru administrația de la Washington: dacă vei acționa în forță  în Groenlanda, vei putea avea sfârșitul NATO.

Se pare că nu a funcționat.

În interviul amplu acordat jurnaliștilor de la The New York Times, președintele american a admis că „ar putea fi o alegere“ între NATO și Groenlanda. La scurt timp, secretarul de stat Marco Rubio a căutat să detensioneze situația, asigurând că nu va fi vorba despre o anexare prin mijloace militare. Dar temerile persistă.

Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a fost capturat de forțele speciale ale Statelor Unite și încarcerat în New York - Foto: Profimedia Images

Pentru întreaga Uniune Europeană, Groenlanda a devenit un motiv de maximă îngrijorare și o chestiune de onoare – pur și simplu, Donald Trump nu poate fi lăsat să facă ce vrea. Și, în orice caz, nu în curtea din spate a Europei.

Dar care sunt opțiunile europenilor?

De exemplu, să iasă în întâmpinarea pretențiilor americane. Spun Donald Trump și JD Vance că au nevoie de Groenlanda pentru că insula nu este suficient de protejată în fața navelor rusești și chinezești?

Foarte bine, atunci să o protejăm.

Marea Britanie și Germania, alături de alți parteneri europeni, au început discuțiile pentru o misiune comună de securitate în apele Groenlandei, pentru protejarea zonei arctice. Un mesaj pentru Washington că temerile sale legate de Rusia și China sunt luate în serios și că europenii sunt gata să lucreze împreună.

La 13 ianuarie, cancelarul german Friedrich Merz a aterizat în India. Vizita poate deschide calea pentru urgentarea acordului de comerț liber. O miză importantă pentru UE, dar și pentru India - Foto: Profimedia Images

Nu doar că misiunea ar putea deranja interesele chineze și rusești în zonă, dar ar fi și o mișcare îndreptată tacit împotriva Statelor Unite. O eventuală forță expediționară americană trimisă să captureze insula s-ar lovi de trupele aliate.

Nici că s-ar putea un final mai dramatic pentru alianța care a asigurat pacea, stabilitatea și bunăstarea membrilor, după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Moscova, la rândul ei, ar putea constata, cu satisfacție, cum eforturile sale susținute din ultimii 70 de ani de a diviza tabăra occidentală sunt încununate de succes printr-o simplă decizie luată la Washington.

Rusia: război sau pace

În ce privește războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina, prima parte a anului 2026 nu a mai avut nimic din febrilitatea diplomatică a celei de-a doua jumătăți din 2025.

Un plan de pace asumat de trimisul special al lui Donald Trump, magnatul imobiliar Steve Witkoff, cu o puternică amprentă rusească, a fost mult timp rafinat de aliații europeni ai Ucrainei, în cooperare cu Washingtonul.

O aeronavă care îl transportă pe omul de afaceri american Donald Trump Jr. sosește la Nuuk, Groenlanda, pe 7 ianuarie 2025. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat pe 14 ianuarie 2026 că preluarea Groenlandei este „vitală“ pentru SUA. O acțiune militară ar însemna sfârșitul NATO - Foto: Profimedia Images

De partea sa, Moscova a continuat să respingă orice inițiativă de pace. Vladimir Putin se menține cu rigiditate pe poziția potrivit căreia trebuie rezolvate „cauzele profunde“ ale conflictului.

Ceea ce, în accepțiunea Moscovei, înseamnă capitularea Kievului și retragerea Alianței Atlantice pe aliniamentele din 1997.

Anul 2026 a început cu bombardamente masive ale Rusiei asupra orașelor ucrainene, probabil cele mai intense de la începutul răz­boiului. Roiuri de drone s-au abătut asupra obiectivelor civile din Kyiv, Lviv, Harkiv, Odesa. A fost utilizată și temuta rachetă Oreșnik, capabilă să transporte și încărcătură nucleară – de data aceasta a fost vorba doar despre muniție clasică.

Ucrainenii au răspuns cu lovituri țintite asupra industriei petroliere ale Rusiei, printre care platforme de extracție din Marea Caspică.

La 29 decembrie 2025, președintele american Donald Trump se întâlnea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru discuții privind încheierea războiului dintre Ucraina și Rusia la Mar-a-Lago, proprietatea lui Trump. Pacea rămâne un obiectiv îndepărtat iar Europa își face planuri pentru a schimba cursul războiului - Foto: Profimedia Images

Discuțiile de pace au înghețat, cel puțin în prima parte a lui ianuarie. Donald Trump, care a promis că va pune capăt războiului în primele zile de la venirea la Casa Albă, și-a întors atenția către Venezuela, Groenlanda și Iran.

Pacea în Ucraina pare orice altceva decât un obiectiv apropiat. În aceste condiții, Europa trebuie să caute un răspuns de forță.

La propunerea comisarului european pentru Apărare, Andrius Kubilius, statele membre studiază înființarea unei forțe militare combinate care ar putea înlocui în cele din urmă trupele americane în Europa, relatează AFP.

Oficialul de la Bruxelles a vorbit despre o armată permanentă, de 100.000 de militari, ca posibilă opțiune pentru o mai bună protejare a continentului.

„Cum vom înlocui forța militară permanentă americană, de 100.000 de trupe, care este coloana vertebrală a forței militare în Europa?“, a întrebat el într-un discurs
susținut în Suedia.

Propunerea comisarului european vine după semnalele îngrijorătoare de la Casa Albă, care i-au făcut deja pe aliați să își consolideze armatele naționale în fața amenințării Rusiei. În cursul anului 2025, numeroși lideri politici și înalți responsabili din forțele armate și serviciile de informații au avertizat asupra posibilității ca Rusia să încerce să lovească un membru NATO, ca un test pentru unitatea Alianței.

Comisarul Kubilius a propus formarea unui „Consiliu European de Securitate“, care să cuprindă eventual și Marea Britanie și care ar putea lua decizii rapide în situații de criză.

Potrivit comisarului, „Consiliul European de Securitate ar putea fi compus din membri cheie permanenți, alături de alți membri prin rotație“, cu un total de 10-12 membri.

Kubilius a mai precizat că primul obiectiv al unui asemenea Consiliu ar fi schimbarea dinamicii războiului din Ucraina.

După Mercosur, India

Încă nu s-au sfârșit controversele pe marginea acordului commercial UE-Mercosur, aprobat de statele membre, că atenția se mută către India.

Cancelarul german Friedrich Merz a ajuns în 12 ianuarie la New Delhi invocând posibilitatea ca Uniunea Europeană și India să semneze un acord de liber schimb încă de la sfârșitul lui ianuarie. Potrivit Reuters, declarațiile au fost făcute după ce cancelarul s-a întâlnit luni cu premierul indian Narendra Modi.

Semnarea acordului era prevăzută de-abia către sfârșitul anului, dar urgența pare să primeze.

Președinții Comisiei Europene și Consiliului European ar putea merge în India la sfârșitul lunii ianuarie pentru a semna acordul, dacă acesta va fi finalizat până atunci, a declarat Merz.

După semnarea acordului de liber schimb cu Mercosur, UE ar marca un alt pas în crearea unor vaste zone de schimburi comerciale, în contextul în care Statele Unite și-au sancționat anul trecut partenerii tradiționali prin creșterea unulaterală a tarifelor.

În plus, deschiderea europeană către India ar contribui la reducerea dependenței de China în timp ce cooperarea în domeniul securității ar putea îndepărta India de Rusia.

Viceprim-ministrul polonez și ministrul de Externe Radosław Sikorski este, de asemenea, așteptat să viziteze India.

O mare parte a echipamentului militar indian este produs în Rusia, iar guvernanții de la New Delhi au acum toate motivele să se îndoiască de viabilitatea acestei opțiuni. Războiul din Ucraina a dezvăluit slăbiciunile echipamentelor rusești. De asemenea, sistemele rusești de apărare antiaeriană s-au dovedit incapabile să-l protejeze pe dictatorul venezuelean Nicolas Maduro, extras de un comando al Statelor Unite într-o operațiune fulger.

Europa, care tocmai a decis să investească masiv în apropria industruie de apărare, poate deveni un partener important pentru India.

India, la rândul ei, dorește să aprofundeze legăturile cu națiunile europene, inclusiv finalizarea unui acordului de liber schimb. Aceasta ar putea pune india într-o postură avantajoasă față de rivalul istoric China.

De partea sa, Europa și-ar extinde panoplia partenerilor comerciali privilegiați, de la Canada la Mercosur și de la Coreea de Sud și Noua Zeelandă la India.

Înainte de a deveni o putere militară, UE rămâne cel mai mare comerciant al lumii, iar această realitate poate deveni un atu politic, în condițiile unei Americi impredictibile. Comerțul liber și soluțiile negociate sunt alternativele oferite de Uniunea Europeană Sudului Global, în fața imperialismului trumpian.

Ungaria: prima ciocnire ideologică

Alegerile legislative din Ungaria au fost fixate pentru 12 octombrie. Iar Fidesz, partidul premierului Viktor Orban, la putere din 2010, și-a lansat campania electorală afișând susținerea mai multor lideri internaționali, în frunte cu Donald Trump.

Ungaria devine astfel primul teren pentru testarea directă a componentei europene din Strategia Națională de Securitate (NSS), lansată în decembrie.

Potrivit documentului, Europa este un continent în criză identitară, afectat de imigrație și în pericol de extincție.

Strategia a reluat teoria „marii înlocuiri“, mult vehiculată în anturajul extremei drepte: prin înmulțirea imigranților non-europeni și reducerea natalității în rândul populației autohtone, rasa albă va deveni minoritară pe Vechiul Continent. NSS își exprimă, de altfel, susținerea față de partidele populiste și de extremă dreapta din Europa, singurele care ar putea inversa tendința.

Alegerile din Ungaria vor fi un prim test pentru tentativa Casei Albe de a implanta puternic ideologia MAGA pe tărâm european.

Comisarul european pentru Apărare Andrius Kubilius a propus formarea unui „Consiliu European de Securitate“, care să cuprindă eventual și Marea Britanie - Foto: Profimedia Images

Liderul ungar Viktor Orban, care s-a declarat de la bun început un susținător al lui Donald Trump, și-a consolidat puterea și a redus din ce în ce mai mult libertățile democratice, în cei aproape 16 ani de putere.

După declanșarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Orban s-a situat fățiș de partea Moscovei. El a blocat un mare număr de inițiative europene în sprijinul Kievului și, în același timp, a generat îngrijorare în țările vecine prin apropouri revizioniste, din ce în ce mai străvezii.

Dar acum, liderul ungar se află în fața confruntării cu cel mai credibil contracandidat al său din ultimul deceniu.

Partidul Tisza, condus de Péter Magyar, un fost fruntaș al Fidesz trecut în opoziție, a obținut, în mod surprinzător, aproape 30% din voturi la alegerile pentru Parlamentul European din 2024.

Sondajele arată că Tisza este în avantaj față de partidul de guvernământ al lui Orbán, în timp ce alte partide de opoziție se unesc în spatele lui Magyar.

Populația se confruntă tot mai acut cu inflația și creșterea economică slabă. Cea mai mare parte a fondurilor europene destinate Ungariei este blocată, atât în cadrul bugetului multianual cât și în privința Planului de redresare post-pandemie.

Donald Trump l-a primit pe premierul ungar Viktor Orban la Casa Albă, în 7 noiembrie 2025. Liderul ungar este unul dintre favoriții lui Trump din Europa și se va bucura de sprijinul MAGA înainte de alegerile din 12 aprilie - Foto: Profimedia Images

De asemenea, o serie de acuze de corupție și scandaluri sexuale - inclusiv legate de pedofilie -  au zguduit guvernul Fidesz.

Dar Orbán ripostează, impunând redesenarea limitelor electorale, ceea ce ar putea înclina terenul de joc.

De asemenea, explorează modalități de continua exercitarea puterii în ciuda rezultatului și din afara structurilor oficiale.

Instituții cheie ale statului sunt populate pe termen lung de oameni de încredere ai Fidesz. Există, de asemenea, puternice legături între oameni de afaceri din cercul lui Orban și structurile statului. Este greu de estimat cum va reacționa sistemul în cazul unei schimbări la guvern.

Dar până unde va merge sprijinul lui Donald Trump pentru Viktor Orban?

Un summit Trump-Putin, anunțat a se desfășura la Budapesta pentru octombrie 2025, a fost suspendat și în cele din urmă anulat, pe măsură ce negocierile pentru un plan de pace în Ucraina au intrat în impas. Orban a pierdut astfel o mare ocazie de a se afirma pe scena internațională.

În noiembrie anul trecut, Orban s-a deplasat la Washington pentru a-l întâlni pe Donald
Trump. Imediat, ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto a anunțat că SUA vor oferi un ajutor financiar substanțial pentru Ungaria.

Budapesta are mare nevoie de bani pentru a suplini fondurile europene blocate, iar sprijinul american ar fi urmat modelul celui în valoare de 20 de miliarde de dolari, oferit guvernului argentinian.

O mișcare prin care președintele Javier Milei a fost ajutat să câștige alegeri legislative la jumătatea mandatului, ce se anunțau problematice.

Doar că, la scurt timp, administrația de la Washington a dezmințit existența unui acord financiar, spre consternarea liderilor de la Budapesta.

Rămâne, desigur, sprijinul pe care marile platforme de socializare, apropiate de Casa Albă, i l-ar putea oferi lui Viktor Orban în campania electorală.

De asemenea, este de așteptat o implicare puternică a grupurilor ultraconservatoare americane în susținerea Fidesz. Cu ce rezultate, vom vedea.