Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a afirmat joi că omologul său american Donald Trump i-a spus că ar putea participa la eventualele negocieri de pace între Ucraina și Rusia în Turcia, dacă și președintele rus Vladimir Putin ar accepta de asemenea să participe, relatează Reuters, citat de Agerpres.
Erdogan spune că Trump ar veni la negocierilor de pace cu Ucraina, dacă ar participa și Putin
În zborul de întoarcere de la summitul NATO, unde s-a întâlnit cu Trump pentru prima oară de la revenirea acestuia la Casa Albă în ianuarie, Erdogan le-a declarat jurnaliștilor care îl însoțeau că i-a transmis președintelui american că Ankara va încerca să-i aducă la masa tratativelor pe liderii Ucrainei și Rusiei pentru negocieri de pace.
„El (Trump) a spus 'dacă președintele rus Vladimir Putin vine la Istanbul sau Ankara pentru o soluție, voi veni și eu”, a afirmat joi Erdogan, citat de serviciul său de presă.
„Vom stabili contactele necesare și cu voia Celui de Sus sperăm să organizăm această întâlnire cât mai curând posibil”, a mai spus liderul turc.
La presiunea SUA, care amenință să se retragă din 'mediere', Rusia și Ucraina au avut în ultimele luni două runde de negocieri directe la Istanbul, al căror singur rezultat a fost schimbul de prizonieri și de trupuri de militari. La ultima rundă, pe 2 iunie, cele două părți au făcut schimb de memorandumuri privind soluționarea conflictului, dar pozițiile lor nu s-au apropiat deloc.
În timp ce Kievul insistă asupra unui armistițiu de durată pentru desfășurarea tratativelor, Moscova respinge orice încetare a focului, afirmând că se poate discuta și fără oprirea luptelor, încercând să câștige mai mult teren pe câmpul de luptă.
În plus, de la o zi la alta, Moscova își intensifică pe de o parte atacurile asupra teritoriului ucrainean, iar pe de alta își înăsprește condițiile pentru a se ajunge la pace. În afară de recunoașterea celor patru regiuni anexate în septembrie 2022 în Ucraina - Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie, în afară de Crimeea, anexată în 2014 - Moscova cere Ucrainei să renunțe la aspirația de a adera vreodată la NATO și reducerea dimensiunii armatei sale.
Viceministrul de externe rus Aleksandr Grușko a declarat luni, într-un interviu pentru agenția de presă oficială rusă RIA Novosti, că revocarea deciziei summitului NATO de la București din 2008 - în care Ucrainei i se oferea perspectiva aderării în viitor la Alianță - reprezintă una dintre principalele garanții pentru Moscova.
„Rusia consideră abrogarea deciziei summitului NATO de la București din 2008 privind viitoarea apartenență a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică drept una dintre garanțiile neaderării sale la blocul militar occidental”, a declarat Grușko în interviu.
Grușko a afirmat că Moscova caută „garanții juridice internaționale solide privind neaderarea Ucrainei la NATO”. Potrivit responsabilului diplomatic rus, printre alte măsuri, acestea ar trebui să cuprindă și refuzul Alianței Nord-Atlantice de a accepta Ucraina în rândurile sale.
Viceministrul de externe rus susține că o astfel de abordare este necesară pentru a asigura securitatea Rusiei și a preveni agravarea în continuare a situației în Europa. Autoritățile ruse au declarat în repetate rânduri că planurile NATO de extindere spre Est reprezintă o „amenințare directă la adresa intereselor naționale” ale Rusiei, conform media de stat ruse.
