Criză de rachete Patriot în Europa. Stocurile SUA, la un nivel mai mult decât critic. România încă le așteaptă
Stocurile americane de interceptoare Patriot din Europa au ajuns la un nivel „mai mult decât critic”, afirmă oficiali citați de Associated Press. Războiul cu Iranul ar fi accelerat consumul muniției, alimentând temeri privind capacitatea NATO de a respinge un atac rusesc.
Stocurile de rachete Patriot ale forțelor americane din Europa au coborât la un nivel descris drept „mai mult decât critic”, pe fondul consumului masiv de interceptoare provocat în special de războiul cu Iranul, potrivit unor oficiali americani și NATO citați de Associated Press.
Criză de rachete Patriot în Europa. Stocurile SUA ar fi la un nivel „mai mult decât critic”
Situația provoacă îngrijorare în privința capacității Alianței Nord-Atlantice de a răspunde unui eventual atac cu rachete balistice rusești asupra Europei.
Un oficial american din domeniul apărării, aflat în Europa, și un oficial NATO au vorbit pentru AP sub protecția anonimatului, invocând caracterul sensibil al informațiilor militare.
Cea mai serioasă problemă ar fi legată de interceptoarele sistemului Patriot, arme esențiale pentru distrugerea rachetelor balistice de mare viteză. Oficialul NATO a confirmat că stocurile de astfel de muniții aflate la dispoziția forțelor americane și NATO din Europa sunt reduse.
Într-un scenariu în care Rusia ar lansa rachete balistice împotriva unor obiective precum un comandament militar sau o centrală electrică, NATO ar putea ajunge într-o situație asemănătoare celei cu care s-a confruntat Ucraina atunci când nu a dispus de suficiente interceptoare Patriot.
Alianța ar putea fi nevoită „să încaseze lovitură după lovitură”, a declarat pentru Associated Press oficialul american din domeniul apărării, sub protecția anonimatului.
Potrivit acestuia, forțele americane din Europa „cu siguranţă” nu dispun în prezent de suficiente sisteme Patriot pentru a respinge un atac susținut cu rachete balistice.
Chiar și capacitatea de reacție în cazul unei singure lovituri sau al unei rachete rusești care și-ar modifica accidental traiectoria ar fi „foarte limitată”, a avertizat oficialul.
Evaluarea este însă contestată oficial atât de NATO, cât și de Pentagon, care resping ideea că stocurile ar fi ajuns la un nivel critic.
Colonelul Martin O’Donnell, purtător de cuvânt militar de rang înalt al NATO, a calificat această afirmație drept „pur şi simplu nefondată”.
El susține că Alianța dispune de capacitatea de a „para loviturile” și are suficiente muniții de apărare aeriană atât pentru protejarea teritoriului NATO, cât și pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei.
Pentagonul a transmis un mesaj similar.
„Avem tot ce este necesar pentru a lovi la momentul şi în locul alese de preşedinte”, a declarat Sean Parnell, purtătorul de cuvânt principal al Pentagonului.
„Am desfăşurat deja operaţiuni reuşite în cadrul mai multor comandamente de luptă, menţinând în acelaşi timp un arsenal vast şi pregătit pentru a ne apăra cetăţenii şi interesele”, a mai declarat Sean Parnell.
Războiul cu Iranul ar fi consumat 65% din stocul american de interceptoare Patriot
Presiunea asupra stocurilor militare occidentale nu a început odată cu conflictul cu Iranul.
După invazia rusă pe scară largă din 2022, Ucraina a primit sisteme și interceptoare Patriot din arsenalele Statelor Unite și ale statelor europene, pe măsură ce atacurile rusești cu rachete balistice au devenit una dintre cele mai grave amenințări pentru orașele și infrastructura ucraineană.
SUA au furnizat aproximativ 600 de interceptoare Patriot Ucrainei în timpul administrației Biden, potrivit lui Mark Cancian, colonel în rezervă al Corpului Pușcașilor Marini și consilier principal la Center for Strategic and International Studies (CSIS).
Aceste transferuri au redus stocurile americane, însă războiul cu Iranul ar fi produs șocul mult mai puternic.
Conflictul, care vineri ajunge la șase luni, a determinat transferarea unor stocuri americane din Europa către Orientul Mijlociu.
SUA și aliații lor din Golf au utilizat un număr important de interceptoare, inclusiv Patriot, pentru apărarea împotriva rachetelor și dronelor iraniene.
Potrivit estimării CSIS citate de AP, conflictul ar fi consumat aproximativ 65% din stocul american de rachete Patriot, ceea ce ar însemna în jur de 1.500 dintre cele aproximativ 2.330 de interceptoare deținute de Statele Unite.
În acest an ar urma să fie produse aproximativ 600 de rachete, inclusiv munițiile destinate Europei, în timp ce obiectivul pentru 2030 este atingerea unei capacități de producție de aproximativ 2.000 de interceptoare Patriot anual, potrivit lui Cancian.
Ed Arnold, cercetător asociat principal la Royal United Services Institute (RUSI) din Londra, consideră că diferența majoră dintre sprijinul pentru Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu a fost predictibilitatea consumului.
Livrările către Kiev au putut fi planificate și calibrate. În schimb, necesarul uriaș de interceptoare din Orientul Mijlociu ar fi apărut rapid, expunând limitele lanțului occidental de aprovizionare.
Problema nu se limitează la Patriot.
Forțele americane din Europa s-ar confrunta și cu o penurie critică de rachete ATACMS, arme balistice cu rază medie concepute pentru lovirea țintelor din spatele liniilor inamice, potrivit celor doi oficiali citați de AP.
Situația munițiilor ofensive este însă considerată mai puțin gravă, deoarece statele europene dispun și de alte arme cu rază lungă de acțiune, între care Taurus și Storm Shadow.
Pentru apărarea împotriva rachetelor balistice, alternativele sunt mult mai limitate.
Aceste arme se apropie de ținte la viteze foarte mari și pe traiectorii care lasă apărării doar un interval scurt pentru detectare, calcularea punctului de interceptare și lansarea rachetei defensive.
O baterie Patriot poate proteja o zonă relativ restrânsă, precum o bază militară sau o infrastructură critică, și nu poate crea singură un scut asupra unui oraș întreg.
O posibilă alternativă europeană este SAMP/T NG, sistem dezvoltat de Franța și Italia. Franța a promis accelerarea livrărilor către Ucraina, iar producătorul susține că noua generație oferă performanțe superioare împotriva rachetelor balistice.
SAMP/T NG nu a fost însă testat încă în condiții reale de luptă, iar versiunea actuală SAMP/T are o rază de acțiune mai redusă decât Patriot.
România, printre țările care așteaptă rachete Patriot produse în Europa
Criza scoate în evidență o problemă strategică mai amplă: Europa dispune de sisteme Patriot, dar capacitatea de producție a interceptoarelor nu poate acoperi rapid un consum specific unui război de mare intensitate.
NATO a anunțat că prima unitate europeană de producție pentru rachetele Patriot urmează să fie inaugurată în Germania, în septembrie, iar primele livrări ar putea începe la începutul anului viitor.
Printre statele care au plasat deja comenzi se numără Germania, Olanda, România și Spania, potrivit oficialului american din domeniul apărării citat de AP.
Ed Arnold descrie situația unor state europene drept paradoxală: acestea au investit sume considerabile în sisteme Patriot, dar nu dispun în prezent de cantitatea de muniție necesară pentru exploatarea lor la potențial maxim.
Germania se află în situația „ridicolă” de a avea sisteme Patriot costisitoare, dar insuficientă muniție pentru utilizarea lor, a declarat Ed Arnold, cercetător asociat principal la Royal United Services Institute.
Ministerul german al Apărării a refuzat să comenteze informațiile privind nivelul stocurilor sale de armament.
În paralel, Ucraina continuă să solicite mai multe sisteme și interceptoare Patriot, considerându-le esențiale împotriva rachetelor balistice avansate folosite de Rusia.
Un atac rusesc asupra NATO nu este considerat iminent. Oficialii europeni și ai Alianței avertizează însă de mai mult timp că Moscova ar putea dobândi capacitatea de a ataca un stat membru NATO până în jurul anului 2030, moment până la care Occidentul speră să-și refacă și să-și extindă semnificativ stocurile.
Tensiunile au determinat și o intervenție diplomatică la nivel înalt. Potrivit The Wall Street Journal, directorul CIA, John Ratcliffe, s-a deplasat săptămâna aceasta la Moscova pentru a avertiza Rusia să nu atace state NATO.
Întrebat joi dacă Ratcliffe i-a transmis acest avertisment direct președintelui Vladimir Putin, Donald Trump nu a confirmat detaliile.
„Nu vreau să comentez acest lucru, dar nu vor ataca”, a declarat Donald Trump, președintele Statelor Unite.
Există însă o limitare importantă și de partea Rusiei.
Moscova desfășoară deja atacuri aproape zilnice împotriva Ucrainei, iar susținerea simultană a unei campanii aeriene de mare intensitate împotriva NATO ar presupune un efort militar uriaș.
Loviturile ucrainene asupra teritoriului rus au expus, la rândul lor, vulnerabilități ale apărării aeriene a Moscovei, ceea ce ar putea influența calculul Kremlinului înaintea unei eventuale confruntări directe cu Alianța.
„Adevărul inconfortabil este că, probabil, cea mai bună apărare aeriană de care dispunem o reprezintă limitările Rusiei”, a declarat Ed Arnold, cercetător asociat principal la Royal United Services Institute.
