Într-un studiu recent, publicat în revista American Sociological Review, a examinat felul în care angajatorii răspund la cv-urile părinţilor „casnici“, descoperind preţul surprinzător pe care îl plătesc aceştia. „Atunci când aplicanţii care au renunţat voluntar la serviciile lor sunt împiedicaţi să reintre pe piaţa muncii“, scrie Weisshaar în lucrarea sa, „angajatorii nu fac altceva decât să consolideze standardele care exclud părinţii de la participarea deplină în câmpul muncii“. Iată mai jos câteva dintre constatările ei cheie.
Citește și: Pentru multe femei, a fi mamă înseamnă o diminuare a veniturilor
Studiul: În 2015 şi 2016, Weisshaar a trimis aproximativ 3.000 de cv-uri false la oferte reale de muncă în 50 de oraşe de pe teritoriul Statelor Unite, cv-uri acoperind cinci categorii – contabili, analişti financiari, ingineri de software, manageri de resurse umane şi directori de marketing. Cv-urile erau diferite doar în termeni de sex şi dacă persoana respectivă era angajată, şomeră sau părinte casnic.
„Am documentat ce aplicanţi au primit solicitări de interviuri sau cereri de informaţii suplimentare“, spune Weisshaar.
Ce a descoperit: Un procent de aproximativ 15,3 dintre mamele şi 14,6 din taţii angajaţi au fost sunaţi. Din grupul celor neangajaţi deoarece fuseseră disponibilizaţi, 9,7 % dintre mame şi 8,8 % dintre taţi au fost sunaţi. Părinţii casnici s-au descurcat mult mai rău decât ambele celelalte grupuri, cu doar 4,9 % dintre mame şi 5,4 % dintre taţi care au primit un răspuns favorabil din partea potenţialilor angajatori.
Ce a surprins-o: „Dimensiunea preţului plătit de părinţii casnici“, spune Weisshaar. Pentru părinţii care nu au serviciu, potenţialii angajatori tind să suspecteze o problemă cu prestaţia la fostul loc de muncă. Dar părinţii casnici au primit doar aproximativ jumătate din numărul de telefoane pe care le-au primit cei din grupul disponibilizaţilor. Iar Weisshaar nu se aştepta ca această „penalizare“ să fie aceeaşi pentru mame şi pentru taţi.
„În cuplurile care câștigă foarte bine, mamele au «penalități de maternitate» mai mici, iar tații iau prime. În cuplurile cu venituri mai mici, mamele au «penalități de maternitate» mai mari, iar tații nu iau prime. Aceste femei nu își pot permite să plătească «penalități de maternitate»“
sociolog la Universitatea Massachusetts, Amherst
Vreun avertisment? Weisshaar accentuează faptul că aplicanţii din studiul său nu au fost persoane reale şi că, în realitate, părinţii casnici s-ar putea să nu concureze pe aceleaşi poziţii ca persoanele aflate continuu în câmpul muncii.
Cu toate acestea, spune ea, problematic este faptul că aplicanţii diponibilizaţi, inclusiv părinţii casnici, au primit mai puţine răspunsuri, chiar dacă perioada fără serviciu era de relativă scurtă durată. „Studiul meu arată că s-ar putea să fie mai greu decât se aşteaptă părinţii să găsească imediat o poziţie de un calibru asemănător celei la care au renunţat“.
Ce este de făcut: Într-un sondaj care a însoţit studiul, potenţialii angajatori au pus deseori sub semnul întrebării dedicarea aplicanţilor. „Dacă există vreo cale de demonstra că eşti cu adevărat dedicat muncii“ spune Weisshaar, „acest lucru ar putea fi folositor“.
De asemenea, îi încurajează pe părinţi să îşi facă strategii în privinţa aşteptărilor carieristice, înainte să părăsească câmpul muncii, punându-şi următoarele întrebări: „Este o pauză temporară? Ce tip de serviciu îţi doreşti la reîntoarcerea în câmpul muncii? Cum vei menţine legături cu oamenii potriviţi care ar putea facilita acest proces?“.
Ce urmează: Weisshaar plănuieşte să studieze prejudecăţile. „Ştim că există discriminare de sex şi rasă pe piaţa muncii. Ce pot face aplicanţii să compenseze o parte dintre aceste discriminări?“.
