România aruncă tone de alge în timp ce alte țări le folosesc pentru gastronomie sau cosmetică
România aruncă anual peste 6.000 de tone de alge care ajung să putrezească pe plaje în loc să le folosim ca alții, în industria cosmetică, gastronomie și agricultură.
Paradoxal este că, în același timp, țara noastră deține multe brevete de invenție privind folosirea acestor plante marine. Însă investitorii nu se lasă convinși ușor.
Îngrășământul natural dezvoltat de Facultatea de Farmacie din Constanța, în colaborare cu Universitatea din București, este în faza de testare. Materia primă este formată din două tipuri de alge. Ambele se găsesc din abundență pe litoralul românesc.
România aruncă tone de alge în timp ce alte țări le folosesc pentru gastronomie sau cosmetică
Pe lângă îngrășământul natural, cercetătorii vor să obțină și creme cosmetice. Cercetările sunt avansate, iar facultatea are deja cinci brevete de invenție. Dar, la noi, interesul celor care ar putea să dezvolte afaceri cu aceste produse este, deocamdată, scăzut, conform PROTV.
Cei care au mizat pe priceperea cercetătorilor români au fost, însă, străinii. De pildă, o firmă norvegiană care, pe baza unui brevet mixt, produce acum îngrășăminte naturale pentru flori.
Citește și: Mergi cu trenul pe Litoral? Știi când pleci, nimeni nu știe când ajungi. Recordul zilei: 6 ore B-CT
Oana Stan, manager companie de produse cosmetice:
„Recunosc că, în calitate de producător, orice idee inovativă îmi surâde, mai ales într-o piață atât de aglomerată ca cea a produselor cosmetice.”
La Institutul de Cercetări Marine „Grigore Antipa” din Constanța se încearcă testarea unei tehnologii de creștere a algelor în ferme.
Florin Timofte, director Institutul „Grigore Antipa” Constanța: „Plecând de la îngrășăminte, biostimulanți, până la hrană pentru animale, cosmetice.”
Și celelalte țări riverane Mării Negre încearcă să scoată bani din alge. Turcia, de pildă, le folosește pentru a produce combustibil.