„Acest lucru 
a schimbat regiunea pentru totdeauna“. Atacul Israelului asupra orașului Doha

Șocul unui atac aerian israelian a răsunat mult dincolo de străzile din Doha. Atacul care a curmat șase vieți, printre care și cea a caporalului Badr Saad Mohammed al-Humaidi al-Dosari, în vârstă de 22 de ani, a fost o tragedie despre care s-a vorbit în tot Qatarul.

Un înalt oficial qatarez a declarat pentru Newsweek că națiunea și partenerii săi din Consiliul de Cooperare al Golfului intenționau să îi transmită președintelui Donald Trump o schimbare drastică a opiniilor regionale față de Israel, ca urmare a atacului din 9 septembrie.

Înaintea Adunării Generale a Națiunilor Unite de la New York, care a avut loc în perioada 22-30 septembrie, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, Majed al-Ansari, a descris atacul israelian, care a vizat un birou al Hamas din capitala Qatarului, ca „un moment care a schimbat pentru totdeauna societatea qatareză“.

„Pentru prima dată în istoria Qatarului, unul dintre noi a fost ucis într-un atac aerian asupra țării noastre“, a declarat Ansari, care este și consilier al prim-ministrului Sheikh
Mohammed bin Abdulrahman Al Thani. „Un atac aerian care nu era justificat, care nu avea nicio legătură cu participarea Qatarului la vreun conflict violent, oriunde ar fi fost acesta, și care a fost rezultatul direct al deciziei Qatarului de a fi un actor pentru pace“.

Efectele atacului – care, potrivit lui Ansari, a avut loc în timp ce oficialii Hamas se întâlneau pentru a discuta o nouă propunere de încetare a focului în războiul din Gaza, în care Qatarul a jucat un rol cheie de mediere – s-au resimțit mult dincolo de granițele peninsulei cu aproximativ 2,6 milioane de locuitori, situată lângă Arabia Saudită și Golful Persic.

„Acest lucru a schimbat regiunea pentru totdeauna“, a declarat Ansari. „Regiunea noastră după 9 septembrie nu mai este aceeași ca înainte“.

LINIA DE FOC După un atac american asupra instalațiilor nucleare iraniene, în iunie, Iranul a ripostat lansând rachete asupra bazei aeriene Al Udeid din Doha, Qatar

Într-un moment în care Israelul căuta să‑și extindă acordurile Abraham, Ansari a spus că atacul fără precedent „nu a schimbat doar societatea qatareză, ci și percepția Consiliului de Cooperare al Statelor Arabe din Golf asupra amenințării“ reprezentate de Israel. Iar asta s-a întâmplat pentru prima dată în istoria blocului format din șase membri, care include și Bahrain, Kuweit, Oman, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.

„Avem încredere totală în vecinii noștri și în relația noastră cu ei și știm că vor lua măsurile pe care le consideră necesare“, a spus Ansari. „Dar, în conformitate cu, așa cum am spus, noua percepție a amenințării în regiune, suntem aici acum, colectiv, la New York“.

„Vor avea loc întâlniri între membrii Consiliului de Cooperare al Statelor Arabe din Golf asupra amenințării și președintele Trump, iar unul dintre principalele mesaje care vor fi transmise este noua percepție a amenințării în regiune și modul în care relația noastră cu SUA trebuie să abordeze această nouă percepție a amenințării“, a adăugat el. „Și avem încredere totală nu numai în convingerea noastră comună privind securitatea în regiune, ci și în parteneriatul cu Statele Unite în acest sens“.

Solicitare de asumare a responsabilității

La scurt timp după atacul din Doha, biroul prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu și-a asumat întreaga responsabilitate pentru operațiune, despre care Hamas a declarat că a dus la moartea a cinci dintre membrii săi, dar nu a reușit să ucidă niciun lider. „Acțiunea de astăzi împotriva liderilor teroriști de vârf ai Hamas a fost o operațiune israeliană complet independentă“, a declarat biroul lui Netanyahu într-un comunicat la momentul respectiv.

„Israel a inițiat-o, Israel a condus-o și Israel își asumă întreaga responsabilitate“.

Netanyahu a reiterat această poziție în cadrul unei întâlniri cu secretarul de stat american Marco Rubio, într-o conferință de presă comună la biroul prim-ministrului din Ierusalim, pe 15 septembrie.

ATAC Fumul se ridică în capitala Qatarului, Doha, pe 9 septembrie, în urma atacului aerian israelian care a ucis șase persoane, printre care un ofițer qatarez

„A fost o decizie luată de mine și de forțele noastre de securitate și de șefii acesteia“, a spus Netanyahu. „A fost condusă de noi și ne-am asumat întreaga responsabilitate pentru ea, deoarece credem că teroriștilor nu ar trebui să li se acorde un refugiu – oamenii care au planificat cel mai grav masacru al poporului evreu de la Holocaust nu pot avea un refugiu. Așadar, am făcut-o singuri, punct“.

Oficialii israelieni raportează că aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise când Hamas a condus un atac surpriză împotriva Israelului pe 7 octombrie 2023, declanșând un război în care Ministerul Sănătății palestinian din Gaza a înregistrat aproximativ 62.000 de morți în teritoriul condus de Hamas.

Războiul s-a extins și pe numeroase alte fronturi, ucigând alte mii de persoane în Liban, Irak, Iran, Siria, Cisiordania și Yemen, atacul asupra Qatarului marcând încă o extindere mortală a unui conflict care a devastat regiunea și a pus la încercare promisiunea lui Trump de a supraveghea pacea în Orientul Mijlociu.

Casa Albă a declarat că a fost informată de armata americană cu privire la atacul iminent asupra orașului Doha, iar Qatarul a afirmat că a primit informații despre atac doar de la trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, în momentul în care rachetele au lovit capitala. Trump a negat, de asemenea, că ar fi avut cunoștință în prealabil despre operațiune și a afirmat că „un astfel de lucru nu se va mai întâmpla pe teritoriul lor“.

Însă, având în vedere că Netanyahu refuză să excludă noi atacuri asupra Qatarului, Ansari a declarat că, deși Doha încă crede cu tărie în „puterea relației“ cu Washingtonul, „simțim nevoia unui sentiment reînnoit de siguranță“.

Până atunci, a spus Ansari, ar putea exista puține mișcări pe alte fronturi conexe, inclusiv rolul Qatarului în negocieri.

„În primul rând, principala noastră preocupare în acest moment este să răspundem la atac, să menținem suveranitatea și securitatea poporului nostru și să ne asigurăm că există responsabilitate pentru acest atac“, a spus Ansari. „Orice altă considerație politică trebuie să treacă pe plan secund. Nu vom trece la alte probleme până când nu vom primi asigurări că țara noastră este în siguranță, că poporul nostru este în siguranță“.

„Nu vom fi târâți într-o escaladare regională de către Israel și nici nu vom fi complici la o astfel de escaladare regională și, prin urmare, vom lua măsuri foarte clare pentru a ne asigura că există garanții și că că există responsabilitate“, a adăugat el. „Și după ce vom rezolva această problemă, alte considerente pot fi puse pe masă“.

Soarta negocierilor privind Gaza

Atacul a ridicat semne de întrebare cu privire la viitorul negocierilor dintre Israel și Hamas, care se află într-un impas de la prăbușirea, în martie, a acordului de încetare temporară a focului obținut cu sprijinul SUA cu doar câteva zile înainte ca Trump să intre în funcție pentru al doilea mandat.

Oficialii americani și israelieni au acuzat Hamas că nu a acceptat propunerile succesive care prevedeau o nouă încetare temporară a ostilităților și eliberarea a 48 de ostatici deținuți în Gaza. Între timp, grupul a cerut propriile garanții că Israelul nu va relua conflictul imediat după expirarea acordului.

Ansari a susținut că experiența atacului din Doha a subminat încrederea în poziția Israelului. „Când una dintre părți decide să aprobe o propunere, să o trimită celeilalte, să aștepte ca acestea să se întâlnească, iar apoi să bombardeze țara care găzduiește negocierile și să bombardeze negociatorii cărora le trimite propunerea… ce fel de validitate mai au negocierile după acel moment?“, a spus Ansari.

„Cum poți părea rațional cerând celeilalte părți să se întâlnească din nou pentru a discuta orice fel de propunere, dacă s-a demonstrat că cealaltă parte de la masa negocierilor așteaptă practic întâlnirea pentru a te bombarda. Ar trebui să există garanții că nu este așa, că există un partener pentru pace de cealaltă parte, că ostaticii și populația din Gaza sunt mai importanți pentru factorii de decizie decât propriile agende politice și termenele de judecată“, a adăugat el. „Ce validitate au discuțiile?“.

INFLUENȚĂ Ansari (sus) solicită asigurări din partea președintelui Trump, care are o relație de lungă durată cu Netanyahu (jos)

În același timp, Ansari a spus că nu există alternativă la o soluție diplomatică, deoarece el crede că Israelul nu poate câștiga războiul doar prin mijloace militare.

„Ce înseamnă o victorie unilaterală când vorbim despre 5,5 milioane de palestinieni care trăiesc în Palestina istorică? Premierul Netanyahu intenționează să-i alunge pe palestinieni din tot acest teritoriu? Intenționează să ucidă cei 2,3 milioane de oameni din Gaza? Inten­ționează să bombardeze fiecare oraș din regiune până când niciunul nu va mai avea palestinieni de niciun fel? Aceasta este o victorie imposibil de obținut“, a spus Ansari.

Între Iran și Israel

Înainte de izbucnirea războiului din Gaza în octombrie 2023, o mare parte din atenția Consiliului de Cooperare al Statelor Arabe din Golf asupra amenințării în materie de securitate era îndreptată către Iran. Relația Doha cu Republica Islamică a fost unul dintre factorii care au alimentat boicotul din 2017 condus de Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Egipt împotriva Qatarului, rezolvat patru ani mai târziu cu ajutorul primei administrații Trump, la începutul anului 2021.

Tensiunile dintre membrii Consiliului de Cooperare al Statelor Arabe din Golf asupra amenințării Iranului au crescut de-a lungul acestor ani, Teheranul fiind acuzat că și-a susținut aliatul yemenit Ansar Allah, cunoscut și sub numele de mișcarea Houthi, în efectuarea de atacuri împotriva Arabiei Saudite și Emiratelor Arabe Unite, precum și într-un atac direct împotriva instalațiilor petroliere saudite în 2019. Iranul a negat în mod constant că ar fi atacat direct țările din Consiliul de Cooperare al Statelor Arabe din Golf sau că ar fi ajutat operațiunile Ansar Allah în acest sens.

Decizia Emiratelor Arabe Unite și a Bahrainului de a adera la Acordurile Abraham în 2020 a iritat, de asemenea, Iranul, deși relațiile au început să se stabilizeze de atunci, Riadul reluând relațiile diplomatice cu Teheranul în martie 2023, după o pauză de șapte ani. Conflictul regional care a izbucnit mai târziu în același an a complicat însă echilibrul din Consiliul de Cooperare al Statelor Arabe din Golf pe tema amenințării dintre Iran și Israel, Qatarul găsindu-se în prima linie chiar înainte de atacul israelian.

În iunie, în timp ce Israelul a lansat o serie de atacuri ample și susținute asupra Iranului, care a răspuns cu atacuri cu rachete și drone, SUA au intervenit lovind trei instalații nucleare iraniene. Cu câteva ore înainte ca Trump să declare încetarea focului în ceea ce el a numit „Războiul de 12 zile“, Teheranul a răspuns la bombardamentele americane lansând rachete asupra celei mai mari instalații militare a țării din Orientul Mijlociu, baza aeriană Al Udeid, situată în Qatar.

Consiliul de Cooperare al Statelor Arabe din Golf a condamnat atât atacurile SUA asupra Iranului, cât și represaliile Iranului împotriva bazei americane din Qatar. Ansari, la rândul său, a calificat întreaga escaladare drept „foarte problematică“, comparând cele două atacuri efectuate de puteri străine împotriva țării sale în ultimele trei luni.

„Voi fi foarte direct: singurul atac asupra Consiliul de Cooperare al Statelor Arabe din Golf care a costat vieți omenești a fost atacul israelian“, a spus Ansari. „Asta nu înseamnă că tratăm cu ușurință orice atac asupra suveranității noastre. Am arătat foarte clar în răspunsul nostru la atacul iranian că nu vom accepta acest lucru și că nu considerăm că este un incident care poate rămâne fără consecințe“.

Dar, în timp ce „iranienii și-au cerut scuze în mod oficial“ și au dat asigurări că nu se va repeta, oficialii israelieni „se bucură“ de operațiunea lor și lasă deschisă posibilitatea unor operațiuni viitoare. De asemenea, îngrijorător este, a spus el, superioritatea militară a Israelului, pe care a exercitat-o simultan pe mai multe fronturi pe parcursul a aproape trei ani de conflict constant.

„Problema este avantajul calitativ pe care Israelul îl are în regiune“, a spus Ansari.

„Este probabil singura țară la al cărei atac nimeni din regiune nu are capacitatea de a-i rezista. Asta, ca urmare a avantajului calitativ pe care îl are, și, prin urmare, pentru noi, când vine vorba de percepția amenințării, acest lucru înseamnă foarte mult“. El a dat exemple despre modul în care țintirea de către Israel nu numai a Qatarului, ci și a altor state arabe a alimentat acest punct de cotitură în viziunea Consiliului de Cooperare al Statelor Arabe din Golf asupra unei țări considerate odată un potențial partener pentru pace.

„Nu privim doar o singură parte ca pe o amenințare. Acum privim spre vest“, a spus Ansari. „Ce înseamnă când Israelul devine o amenințare activă la adresa securității regiunii Consiliului de Cooperare al Statelor Arabe din Golf? S-a dovedit deja a fi o amenințare pentru vecinii săi, pentru aproximativ șapte țări din regiune, atacând flotile pe mare, atacând sudul Libanului și, practic, anexând o parte din sudul Libanului și o parte din Siria, bombardând Yemenul“.

„Au dovedit că nu respectă suveranitatea vecinilor lor“, a adăugat el. „Deci, dacă acesta este cazul, ce înseamnă asta pentru perspectivele de pace din regiune, în ansamblu?“.

Dar, în loc să renunțe la diplomație, Qatarul încearcă să canalizeze sentimentul regional de insecuritate pentru a pregăti terenul pentru un proces de pace reînnoit, cu ajutorul SUA și al altor părți interesate, a spus el.

„Cred că singura cale de ieșire din această situație este să colaborăm cu comunitatea internațională, cu ajutorul Statelor Unite și al altor părți. Asta, pentru a-i asigura pe toți din regiune că SUA și comunitatea internațională sunt interesate de siguranța tuturor popoarelor, indiferent de originea lor“, a spus Ansari, „și că prim-ministrul
Netanyahu este, în cele din urmă, împins să se întoarcă la masa negocierilor, să acționeze ca un om de stat și să trateze regiunea ca pe un vecin, nu ca pe un invadator“.

În ceea ce privește Teheranul, el a spus că rămân „multe probleme în care Iranul nu contribuie la pacea din regiune“. Dar el și-a exprimat încrederea că și în acest caz diplomația susținută de o poziție unitară a Consiliului de Cooperare al Statelor Arabe din Golf este cea mai bună cale de urmat.

„Relația cu Iranul este, de asemenea, determinată de faptul că este vecinul nostru“, a spus Ansari. „Împărțim cu ei câmpurile de gaze, împărțim cu ei apele Golfului, împărțim cu ei istoria și știm că trebuie să găsim o cale, pentru binele copiilor noștri, al copiilor copiilor noștri și al poporului iranian, pentru a putea trăi împreună în regiunea noastră“.

Mediatorul global

În timp ce incertitudinea planează asupra soartei negocierilor de pace privind războiul din Gaza, Qatarul continuă să-și exercite influența diplomatică considerabilă în sprijinul altor eforturi de mediere care au loc în întreaga lume.

Acest lucru a fost demonstrat recent, când guvernul afgan, condus de talibani, a eliberat un cuplu britanic reținut timp de luni de zile, în urma negocierilor mediate de Qatar. Doha, care a jucat un rol cheie în găzduirea negocierilor dintre SUA și talibani care au pus capăt celui mai lung război din istoria SUA, a continuat să servească drept canal de comunicare între administrația talibană, încă nerecunoscută, și comunitatea internațională.

Qatarul s-a dovedit, de asemenea, a fi printre puținele națiuni capabile să sprijine acorduri directe între Rusia și Ucraina, în contextul celui mai sângeros conflict din Europa de după Al Doilea Război Mondial. Luna iulie a marcat cel mai recent acord încheiat cu ajutorul Qatarului pentru repatrierea a zeci de copii ucraineni din Rusia și din teritoriile ocupate de Rusia.

Doha a fost, de asemenea, în centrul unui alt moment important recent, când a găzduit prima rundă de negocieri de pace între guvernul columbian și puternicul Clan del Golfo, cunoscut și sub numele de Forțele de Apărare Gaitaniste din Columbia, grup paramilitar de dreapta și cartel al drogurilor.

Astfel de eforturi sunt necesare, a declarat Ansari, într-un moment în care acordurile de pace sunt extrem de rare și „conflictele s-au acumulat într-un mod periculos pentru noi toți“.

„Așadar, Qatarul a încercat să fie un actor unic în această privință și să discute cu toată lumea despre toate“, a spus Ansari despre „capacitatea de a discuta cu Rusia și Ucraina, cu guvernul interimar din Afganistan și Statele Unite, cu guvernul venezuelean și Statele Unite, cu columbienii și Armata Gaitanistă Colombiană, cu RDC [Congo] și cu Rwanda, precum și cu M-23 [mișcarea rebelă] de acolo“.

„În toate aceste contexte“, a adăugat el, „am demonstrat că suntem un actor de încredere, care poate colabora cu orice parte, care poate sta la masa negocierilor și poate fi neutru, fără a pune pe masă nimic legat de agenda noastră“.

Acest lucru se extinde și la conflictul din Gaza, unde, potrivit lui, Qatarul „a reușit să reprezinte Israelul și Hamas în cadrul negocierilor în același mod“ și, mai general, „să vorbească în numele celor afectați de orice conflict și să nu țină cont de interesul nostru național, ci să ia în considerare posibilitatea ca pacea să fie rezultatul acțiunilor noastre“.

El se aștepta ca aceste eforturi să continue în urma atacului israelian care a zguduit Qatarul și regiunea până în miezul lor.

„Va fi nevoie de mult mai mult decât acțiunile de intimidare ale prim-ministrului Netanyahu pentru a ne îndepărta de pace“, a spus Ansari.

„Va fi nevoie de mai mult decât comportamentul brutal al lui și al gorilelor sale pentru a face Qatarul pasiv în comunitatea internațională“.

„Poate să dea vina pe Qatar pentru eșecul său cât vrea, dar noi suntem dedicați acestui lucru“, a adăugat Ansari. „Face parte din ADN-ul nostru, face parte din structura noastră“. 

Tom O’Connor este redactor adjunct al revistei Newsweek, responsabil cu securitatea națională și politica externă. Urmăriți-l pe X @ShaolinTom