Condiția lui Putin pentru pacea în Ucraina. Rusia cere anularea deciziei NATO de la summitul de la București
Rusia solicită oficial NATO să anuleze decizia summitului de la București din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei și Georgiei. Moscova cere garanții scrise de neextindere a alianței spre est, condiție pe care o leagă direct de încheierea războiului din Ucraina.
În cadrul negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, Moscova cere în mod direct anularea deciziei adoptate de NATO la summitul de la București din 2008, când aliații au stabilit că Ucraina și Georgia ar trebui să devină membre ale alianței în viitor.
Informația a fost transmisă de ambasada Federației Ruse în Belgia într-o declarație acordată publicației Izvestia.
Condiția lui Putin pentru pacea în Ucraina. Rusia cere anularea deciziei NATO de la summitul de la București
Potrivit reprezentantului misiunii diplomatice ruse, Moscova insistă ca NATO să ofere „pe hârtie” o garanție că nu se va extinde spre est. Oficialul a subliniat că Rusia consideră insuficiente angajamentele verbale făcute în trecut.
„Toate promisiunile verbale făcute de NATO cu privire la neextinderea blocului au fost uitate și ignorate la momentul oportun pentru ei”, a explicat acesta.
Ambasada rusă a reamintit că, încă de la reunificarea Germaniei, liderii țărilor NATO ar fi promis conducerii URSS că alianța nu are intenția de a se extinde spre est.
Potrivit Moscovei, dovezi documentare ale acestor angajamente există în arhivele de stat ale țărilor occidentale, dar nu sunt făcute publice în mod deliberat.
Citește și: Rusia vrea refacerea URSS: Să revenim la sistemul internațional stabilit în 1945. România în pericol
Putin cere restrângerea NATO la nivelul anului 1997. România a aderat în 2004
Înainte de invazia pe scară largă a armatei ruse în Ucraina, Moscova a transmis Washingtonului un proiect de acord privind garanțiile de securitate, care includea explicit cerința de revenire a granițelor NATO la nivelul anului 1997, când România nu era încă membră a Alianței, țara nostră aderând abia în 2004.
Totodată, anul trecut, Vladimir Putin a cerut în scris, ca una dintre condițiile pentru încheierea războiului, renunțarea la extinderea Alianței Nord-Atlantice și garantarea statutului neutru al Ucrainei.
Ulterior, administrația Donald Trump a exclus luarea în considerare a aderării Kievului la NATO și a propus în schimb un sistem alternativ de garanții de securitate pentru Ucraina.
Putin a afirmat în repetate rânduri că statele occidentale au „înșelat” și „dezamăgit” Rusia prin extinderea NATO spre est, în pofida promisiunilor făcute după sfârșitul Războiului Rece. În replică, fostul secretar general al alianței, Jens Stoltenberg, a respins acuzațiile Moscovei, subliniind că NATO nu desfășoară o expansiune agresivă.
„Nu, Estul decide să adere la NATO”, a declarat acesta, descriind procesul drept „democratic și liber”.
După declanșarea războiului pe scară largă din Ucraina, NATO s-a extins prin aderarea Finlandei și Suediei. Ca urmare, lungimea totală a frontierei terestre și maritime dintre Rusia și statele NATO aproape s-a dublat, ajungând la aproximativ 3.000 de kilometri. În acest context, Marea Baltică a devenit, practic, un „lac” interior al alianței, potrivit evaluărilor Moscovei.
